Microhidorcentrala construită ilegal într-un sit Natura. Cum au motivat magistraţii oprirea proiectului de pe râul Taia
0
La trei ani de la punerea în funcţiune a microhidrocentralei de pe râul Taia, care traversează o rezervaţie naturală, instanţa a decis că autorizaţiile de mediu pentru proiect au fost emise ilegal. Tribunalul şi-a motivat decizia care poate duce la desfiinţarea MHC-ului.
Din 2013, mai mulţi localnici şi reprezentanţi ai unor organizaţii de mediu au cerut oprirea lucrărilor de amenajare hidroenergetică pe râul Taia din zona Petrilei şi a Parcului Naţional Grădiştea Muncelului - Cioclovina, care prevedea construirea unei microhidrocentrale (MHC) la limita parcului şi a rezervaţiei Cheile Taia.
Ecologiştii au susţinut că proiectul este dăunător râului şi afectează grav perimetrul sitului Natura 2000 Grădiştea – Muncelului Cioclovina, ce cuprinde şi Rezervaţia Cheile Tăii. În urmă cu un an, Asociaţia Bankwatch România a depus o plângere la Tribunalul Hunedoara împotriva Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi a SC Hidro Clear, în care a cerut desfiinţarea construcţiei.
MHC în aria rprotejată
Tribunalul Hunedoara a admis solicitarea ONG-ului şi a decis anularea autorizaţiei de mediu emisă în 2015 de APM Hunedoara, pentru proiectul „Amenajare microhidrocentrală pe râul Taia” precum şi a Deciziei de încadrare emisă de APM Hunedoara, care a considerat că „proiectul nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi se supune procedurii de evaluare adecvată” . Decizia nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs.
Organizaţia de mediu a reclamat că proiectul se suprapune cu Rezervaţia Naturală Cheile Taia (arie protejată de interes naţional) şi Situl de Interes Comunitar Natura 2000 ROSCI0087-Grădiştea Muncelului - Ciclovina, ce a fost desemnat pentru asigurarea unei stări bune de conservare pentru numeroase specii acvatice şi semiacvatice, printre care sunt vidra, racul de ponoare, zglăvoaca etc. Prin urmare, proiectul trebuia încadrat, în mod corect, la „se supune evaluării impactului asupra mediului şi se supune procedurii de evaluare adecvată”, se arată în dosar. Ecologiştii au mai precizat că microhidrocentrala funcţionează din 2014 şi consumă peste trei sferturi din debitul râului, deşi, potrivit legislaţiei în vigoare, este permisă o captare limitată la 60-70% din potenţialul hidroenergetic al cursului de apă. Au fost construite stăvilare care reduc speciilor piscicole şi pot duce la dispariţia speciei Cottus gobio (zglăvoaca).
Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara a precizat că microhidrocentrala pe râul Taia nu se supune evaluării impactului asupra mediului, întrucât nu este afectat Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina şi nici Rezervaţia Naturală Cheile Taia. Amplasarea MHC se află la 70 de metri de Rezervaţia Naturală Cheile Tăii şi nu se afla în perimetrul Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, se arăta în întâmpinarea formulată de APM Hunedoara.
Microhidorcentrala interzisă
Tribunalul Hunedoara a stabilit că proiectul este amplasat parţial în interiorul ariei naturale situl Natura 2000 Grădiştea Muncelului Cioclovina ROSC10087 şi în perimetrul Rezervaţiei naturale Cheile Taia. MHC Taia este formată din 2 prize ( 2 captări de apă – Taia şi Auşelu, conducte de aducţiune de circa şapte kilometri, iar terenul afectat de MCH este dispus parţial în zona protejată Cheile Tăii.
„Din adresa nr. 1753/19.09.2013 emisă de Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina rezultă că Situl ROSCI 0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina are o extensie în afara limitei parcului de circa 2.000 hectare, ce include şi rezervaţia naturală Cheile Tău cu o suprafaţă de două hectare”, se arată în motivare. Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina nu a fost solicitată pentru a emite un punct de vedere referitor la decizia etapei de încadrare nr. 8109 /14.10.2009, ci doar în 2013, în momentul când s-a participat la controlul efectuat de către Garda de Mediu Hunedoara şi când investiţia era deja în derulare.
„Situl ROSCI 0087 Grădiştea Muncelului – Cioclovina include şi rezervaţia naturală Cheile Tăii cu o suprafaţă de 2 ha, iar proiectul de faţă ce cuprinde nu doar clădirea centralei ci şi captările pe râurile Taia şi Auşelu, conductele de aducţiune pe o distanţă de circa şapte kilometri şi drumul de acces este situat parţial într-o arie naturală protejată. În mod evident construirea şi exploatarea unei microhidrocentrale generează deteriorarea habitatelor şi perturbării ale speciilor pentru care a fost desemnată aria în cauză ca protejată. Prin urmare nu este posibilă o astfel de investiţie în perimetrul unei zone de conservare specială”, se arată în motivarea instanţei.
Faţă de localizarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate era necesară parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, au stabilit magistraţii. „Mai mult decât atât, faţă de localizarea proiectului şi faţă de dispoziţiile legale incidente cauzei sus prezentate nici nu era posibilă efectuarea de investiţii sub forma construirii de microhidrocentrale”, se arată în decizia Tribunalului Hunedoara.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Marele baraj din Retezat a fost unul dintre cele mai importante proiecte energetice realizate în comunism. Statul român a cerut un împrumut de 50 de milioane de dolari Băncii Mondiale pentru a finanţa investiţia estimată la 250 de milioane de dolari, însă în notele secrete ale unor oficiali americani, proiectul era prezentat ca fiind unul extrem de dăunător pentru mediu.
Parcul Naţional Retezat nu a fost ocolit de firmele care exploatează lemnul, iar adesea organizaţiile de mediu şi societatea civilă au reclamat că au avut loc defrişări în aria protejată. Rapoartele Direcţiei Silvice confirmă tăierile din fondul forestier, dar reprezentanţii instituţiei şi cei ai Parcului Naţional retezat spun că nu există motive de îngrijorare.
Lacul Gura Apelor din Retezat atrage un număr mare de turişti, iar unul dintre cele mai spectaculoase locuri de popas ale sale este cascada. În ultimele săptămâni, ploile abundente au făcut ca nivelul apei să crească şi să transforme astfel priveliştea din Retezat.
O serie de fotografii realizate de pictorul Dan Vifor Pichiu, fost alpinist de performanţă, înfăţişează Retezatul anilor 1960 în întreaga lui splendoare. Unele imagini prezintă şi partea mai puţin ştiută a muntelui – locul unde puteai vedea schiori coborând goi pe pârtiile nebătătorite ale Retezatului.
Se încarcă comentariile...
