Masacrele celor mai sângeroşi voievozi care au domnit în actualul spaţiu al României. Cum omora Ştefan cel Mare „fără giudeţiu“

Masacrele celor mai sângeroşi voievozi care au domnit în actualul spaţiu al României. Cum omora Ştefan cel Mare „fără giudeţiu“

Vlad Ţepeş, într-o gravură din secolele trecute.

Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare şi Vasile Lupu se numără printre marile personalităţi din istoria românilor, însă unii dintre cronicarii din secolele trecute i-au portretizat în descrieri sumbre. Şi alţi voievozi s-au remarcat prin isprăvile sângeroase.

Ştiri pe aceeaşi temă

Marii domnitori din trecutul românilor nu au fost „uşă de biserică”, chiardacă portretele lor împodobesc zidurile multor aşezăminte religioase. Unii dintre ei au devenit faimoşi nu doar pentru isprăvile militare şi pentru modul cum au condus ţara, dar şi pentru sadismul lor, remarcat de cronicarii din secolele trecute. Printre cei mai sângeroşi domnitori s-au numărat Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Vasile Lupu, Gabriel Bathory şi Alexandru Lăpuşneanu.

Ştefan cel Mare omora „fără giudeţiu”
Ştefan cel Mare (1433 - 1504) a domnit peste Moldova timp de aproape jumătate de secol, fiind considerat unul dintre marii reformatori din trecutul ţării. S-a remarcat, de asemenea, pentru marile bătălii purtate cu armata Imperiului Otoman, la cea de la Podul Înalt, soldată cu înfrângerea turcilor, numărul estimat al victimelor fiind de peste 40.000, potrivit unor cronicari ai vremii. O descriere ciudată i-a fost oferită de cronicarul Grigore Ureche, în Letopiseţul Ţării Moldovei. „Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare la statu, mânios şi de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omoria fără giudeţiu. Amintrilea era om intreg la fire, neleneşu, şi lucrul său îl ştia a-l acoperi şi unde nu gândiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie era meşter, unde era nevoie însuşi se viniea”, scria cronicarul.

Vlad Ţepeş – peste 20.000 de turci ucişi de armata sa
Cel puţin 40.000 de oameni au murit din ordinul lui Vlad Ţepeş, iar multe dintre cadavre au fost trase în ţeapă sau spânzurate. Peste 20.000 dintre victimele sale au fost otomanii care au murit în bătăliile purtate de acesta la sud de Dunăre. „În faţa cetăţii de lemn unde îşi avea reşedinţa, el a pus, pe o lungime de şase mile, să i se împletească două rânduri de garduri, pe lângă care a pus mărăcini, spunând că îşi face o grădină. Apoi a umplut locul dintre cele două garduri cu unguri, moldoveni şi valahi traşi în ţeapă. În afară de aceasta, împrejurimile cetăţii fiind împădurite, de fiecare cracă atârnau nenumăraţi oameni spânzuraţi şi poruncise că oricine va lua jos pe unul dintre spânzuraţi să fie spânzurat în locul aceluia”, scria cronicarul otoman Tursun Bei.

Vasile Lupu – 14.000 de moldoveni
Vasile Lupu (1595 – 1661), domnul Moldovei de la mijlocul secolului al XVII-lea, a rămas cunoscut în istorie pentru asprimea pedepselor date. Clericul sirian Paul de Alep afirma că a decimat populaţia ţării, din dorinţa de a scăpa de răufăcători. În cei peste 22 de ani de domnie ai lui Vasile Lupu acesta ar fi condamnat la moarte peste 14.000 de oameni, scria Paul de Alep, afirmaţie contrazisă de istorici. „Chiar dacă jumătate din ţara Moldovei ar deveni criminală, să piară jumătatea cea rea, ca să se păstreze jumătatea cea bună. Cei buni trăiesc în siguranţă, cu cei răi veşnic vor fi pericole”, le-ar fi spus Vasile Lupu boierilor, potrivit lucrării istoricului Ştefan Berechet, „Judecata la români până în secolul al XVIII-lea”.

Gabriel Bathory ucidea oameni şi câini
Gabriel Bathory (1589 - 1613) a domnit cinci ani pe tronul Transilvaniei şi a fost cunoscut turcilor sub numele de Deli Kiral, ce însemna „craiul cel nebun”, pentru ororile săvârşite asupra supuşilor săi. Potrivit unor mărturii ale vremii, una dintre plăcerile sale era uciderea câinilor. „Iar el, afurisitul de Bathory Gabor, s-a ridicat la atâta înălţime prea mare a furiei sau mai curând a nebuniei celei mai cu vârf, încât gonind şi tăind cu suliţa, de călare câinii se făcea de râsul tuturora. Căci un om cu minte şi pus să domnească peste popoare trage cu suliţa în câini când merge pe drum?”, scria călugărul Matei al Mirenilor, citat de istoricul Nicolae Iorga.

Alexandru Lăpuşneanu – 47 de boieri ucişi la un ospăţ
Alexandru Lăpuşneanu (1499 – 1568) a rămas celebru în istorie şi datorită unei relatări despre cruzimea cu care s-a răzbunat pe boierii care au pus la cale înlăturarea sa de la domnie. Aproape 50 de oameni au murit în timpul unui ospăţ macabru pus la cale de Lăpuşneanu, la întoarcerea pe tron. „Alexandru Vodă, dacă s-a curăţit de toată grija dinafară şi a adus-o pe doamnă-sa pre Roxanda şi pe fiii săi din Ţara muntenească, a vrut să se curăţească şi de vrăjmaşii săi cei din casă, pre cari îi presupusese el că pentru viclenia lor a fost scos din domnie. I-a chemat pre obiceiu boierii la curte, care fără nicio grijă de primejdie ca aceea negândindu-se, dacă au intrat în curte, slujitorii, după învăţătura ce-au avut, închis-au porţile şi ca nişte lupi au intrat într-înşii de-i snopia şi îi înjunghia. Nici nu mai alegeau pe cei vinovaţi, ci unul ca altul îi puneau sub sabie. Cădeau mulţi de pre zăbrele afară săreau de-şi frângeau picioarele. Şi au pierit atunci 47 de boieri, fără altă curte ce nu s-a băgat în seamă”, informa istoricul Constantin Giurescu.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Adevăratul Dracula şi obsesiile care l-au l-au făcut faimos în întreaga lume: 10 lucruri bizare despre Vlad Ţepeş

Vlad Ţepeş este unul dintre cele mai faimoase personaje istorice ale românilor. Legendele care l-au făcut cunoscut ca „adevăratul Dracula“ în întreaga lume oferă detalii sumbre despre isprăvile voievodului din secolul al XV-lea.

Zece relatări bizare despre marii voievozi ai românilor: amantul sultanului, uriaşul cu capul ţuguiat şi vărsătorul de sânge

Cei mai importanţi domnitori din trecutul ţării au devenit faimoşi şi datorită legendelor care au circulat pe seama lor. Unele îi prezentau drept personaje cu totul ieşite din comun, în timp ce alte mărturii vorbesc despre faptele lor stranii.

Dragostea nebună dintre regele Ungariei şi o tânără din Ardeal - cea mai frumoasă legendă a familiei lui Ioan de Hunedoara

Contestată de istorici, legenda Corvinilor, ilustrată în trecut pe frescele din veranda Aripei Matei a castelului din Hunedoara, se numără printre cele mai cunoscute povestiri despre originea voievodului Ioan de Hunedoara. Povestea spune că Ioan (Iancu) ar fi fost, de fapt, copilul din flori al regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, îndrăgostit de o româncă din zona Hunedoarei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările