Marii voievozi care au sfârşit decapitaţi. Istoriile cumplitelor asasinate ale eroilor medievali ai românilor
0
Mărturii istorice au oferit detalii despre morţile cumplite de care au avut parte mai mulţi dintre marii voievozi din trecutul românilor.
Vlad Dracul, tatăl voievodului emblematic Vlad Ţepeş, a domnit în Muntenia la mijlocul secolului al XV-lea. A fost aliat voievodului transilvan Ioan de Hunedoara în mai multe bătălii anti-otomane, însă relaţiile dintre cei doi s-au schimbat radical şi s-au sfârşit prin uciderea lui Vlad Dracul şi a fiului său Mircea.
Vlad Dracul şi fiul său, trădaţi şi ucişi
După bătălia de Varna (1444), în care oştile lui Ioan de Hunedoara au fost alungate de armatele conduse de Murad al doilea, Ioan de Hunedoara i-a căzut prizonier lui Vlad Dracul, cel care înainte de campania finală a refuzat să îl sprijine în luptă pe fostul său aliat. La presiunea Dietei Ungariei, Ioan de Hunedoara a fost eliberat, însă nu a uitat cele întâmplate. Un an mai târziu, Vlad Dracul a fost alungat de pe tronul Munteniei de armatele lui Ioan de Hunedoara, iar în 1447, după ce a fost trădat de boieri, a fost capturat şi decapitat în satul Bălteni, lângă Târgovişte. Fiul său, Mircea, susţinea cronicarii vremii a avut o soartă şi mai cruntă. A murit îngropat de viu. „Ceilalţi doi fii, Vlad şi Radu, găsiră scăpare la turci”, informa Camil Mureşanu, în volumul Ioan de Hunedoara.
Ladislau, decapitat la Buda
O soartă similară a avut prinţul Ladislau Huniade, fiul cel mare al lui Ioan de Hunedoara, decapitat la doar 24 de ani, înainte ca fratele său mai mic, Matia, să urce pe tronul Regatului Ungar. Născut în Castelul Corvinilor, în 1433, potrivit unor istorici, Ladislau Hunaide şi-a urmat tatăl în numeroasele campanii ale acestuia împotriva Imperiului otoman. În anul 1453, Ladislau a devenit ban al croaţilor şi Dalmaţiei, dar doi ani mai tîrziu a fost nevoit să renunţe la aceste funcţii, alegând apoi să îşi urmeze tatăl, la conducerea armatelor sale. În toamna anului 1456, după moartea lui Iancu de Hunedoara, Ladislau Huniade devenise căpitan general al regatului şi ministru de finanţe, însă intrase în conflict cu familia magnatului Ulrich de Celje. Regele îi promisese că îl va proteja, însă nu s-a ţinut de cuvânt. Chemat la Buda, Ladislau Huniade este arestat sub acuzaţia de complot împotriva regelui Ladislau V Postumul. A fost condamnat la moarte fără nici un fel de formalităţi legale şi decapitat la data de 16 martie 1457.
Moartea legendară a lui Ţepeş
Vlad Ţepeş, duşmanul de temut al turcilor, ar fi murit asasinat în timpul unei bătălii împotriva turcilor, din iarna anului 1476. Trupul său a fost decapitat şi capul trimis sultanului, care l-a aşezat într-o ţeapă, potrivit unor cronicari ai vremurilor sale.
Împrejurările morţii sale au fost relatate de cuviosul Eufrosin „Trăia în Ţara Românească şi au venit asupra ţării lui turcii şi au început să jefuiască. I-a atacat şi turcii au început să fugă. Oastea lui Vlad Ţepeş a început să-i taie fără milă şi i-a gonit, iar Ţepeş, de bucurie, s-a suit pe un deal să vadă cum taie pe turci. S-a rupt astfel de oastea celor apropiaţi lui şi s-a travestit ca turc. Apropiaţii lui l-au socotit drept turc. Şi l-a lovit unul cu lancea. El, văzând că este omorât de către ai săi, îndată a omorât cu sabia pe cinci dintre ucigaşii săi. Pe el însă l-au străpuns cu multe suliţe şi astfel a fost omorât”, relata Eufrosin.
Mihai Viteazul, batjocorit după moarte
Moartea lui Mihai Viteazul a fost descrisă de cronicarul ungar Istvan Szamoskozy. Marele voievod a fost ucis chiar de aliatul său, generalul Gheorghe Basta şi de apropiaţii acestuia, în 1601, în tabăra sa militară de la Turda.
„După ce Basta şi-a orânduit oastea în mare linişte, trimis-a trei sute de valoni şi nemţi asupra cortului lui Mihai Vodă; cu mare iuţeală au şi înconjurat cortul. Unul din căpitani cu numele Bori dacă a intrat în cort împreună cu încă câţiva, a pus mâna pe Mihai zicând: eşti prins. Mihai i-a zis: <<Ba>> şi cu aceasta puse mâna pe sabie s-o scoată. Un valon, ţintind cu puşca a slobozit-o şi l-a lovit în mâna stângă cu care a căutat să scoată sabia căci Mihai Vodă era stângaci. Alt valon i-a străpuns îndată pieptul cu sabia, al treilea valon l-a împuşcat în spate şi astfel prăbuşindu-se, i-au tăiat capul cu propria lui sabie. Şi jefuindu-l şi împărţindu-i toată prada ce o avea în cort şi vitele de afară, i-au târât trupul din cort şi a zăcut trei zile, gol, la marginea drumului. Capul, cu barbă cu tot, l-au pus pe hoitul unui cal, care cal murise tot atunci, şi astfel a stat capul acolo mult timp”, relata istoricul vremii.
Capul voievodului a fost adus la Mînăstirea Dealu, de lângă Târgovişte, iar trupul a fost înmormântat în apropiere de Turda.
Martirajul lui Constantin Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu, unul dintre marii domnitori ai Ţării Româneşti, a fost ucis pe malul Bosforului, în Constantinopol, în 15 august 1714.
Înainte de execuţie, din aprilie până la sfârşitul lui iulie, membrii familiei Brâncoveanu au fost supuşi unor torturi cumplite, într-o temniţă turcească. Ajunşi la locul execuţiei, Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi şi ginerele său au fost aşezaţi în faţa sultanului Ahmed al III-lea, care le-a reamintit că îşi pot cruţa viaţa dacă se dezic de Hristos şi trec la mahomedanism. Oferta sultanului a fost refuzată, iar pe rând ginerele, fii săi şi apoi fostul domnitor au fost decapitaţi.
„Cele şase capete fură apoi înfipte în suliţe şi plimbate pe străzile Stambulului. Dar le aduse pe urmă repede înapoi la Serai, fiindcă poporul ameninţa să se răscoale. Vederea acestui măcel îi întărâtase. Excesul de cruzime nu e pe placul musulmanilor. Trupurie fură aruncate în mare”, amintea istoricul Constantin Gane.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Atrocităţile pe care le-ar fi săvârşit Vlad Ţepeş în timpul domniei sale au fost redate de numeroşi cronicari din vremea sa. Autorii turci s-au arătat printre cei mai neîndurători critici ai voievodului muntean. Unii dintre ei au relatat că Ţepeş şi-ar fi construit o grădină de cadavre trase în ţeapă, iar pădurea care îi înconjura cetatea era ticsită de spânzuraţi.
Cele mai vechi descrieri şi portrete ale marilor domnitori din Transilvania, Muntenia şi Moldova sunt diferite de modul în care Ioan de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul au fost prezentaţi în mai cunoscutele reprezentări moderne. Potretele voievozilor au fost ajustate de-a lungul timpului, iar unele dintre detaliile lor au fost alterate sau omise.
Matia Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara, a devenit rege al Ungariei la vârsta de 15 ani şi a condus ţara timp de peste trei decenii, între 1458 şi 1490. A fost una dintre marile personalităţi din istoria Transilvaniei şi a Europei, deşi cercetătorii români nu l-au privit, în general, cu aceeaşi fascinaţie şi simpatie cu care este privit tatăl său.
Ioan de Hunedoara a fost una dintre cele mai importante personalităţi din istoria poporului român. A fost numit „atletul lui Hristos”, de Papa Calixt al III-lea, pentru modul în care armatele sale au apărat lumea creştină de invaziile otomanilor, iar adversarul său cel mai de temut, Mehmed al doilea Cuceritorul, a spus, la moartea voievodului, că „lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea om”.
Se încarcă comentariile...
