Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă

Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă

Kosoni recuperaţi de autorităţi. PCA Alba Iulia.

Autorităţile statului român au intrat, în urmă cu şapte ani, în posesia unei comori de peste un kilogram de aur, în monede Koson, pe care un hunedorean care s-a recomandat „de bună credinţă” a predat-o. Personajul misterios s-a dovedit a fi un traficant de comori, care a participat la înstrăinarea altor tezaure valoroase, nemulţumit de oferta autorităţilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

În toamna anului 2009, o întâmplare ciudată stârnea senzaţie în România. Un personaj misterios a predat autorităţilor statului român 142 de Kosoni de aur, în greutate totală de aproape 1,2 kilograme de aur. Comoara în valoare de peste 100.000 de Euro a fost prezentată în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, la care au participat reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi ai Poliţiei Române. Monedele au fost predate în 2 septembrie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, de un locuitor al zonei Munţilor Orăştiei.

„Un cetăţean român a anunţat că deţine un tezaur de monede koson. A invocat buna-credinţă şi cunoaşterea dispoziţiilor legale potrivit cărora cetăţenii care posedă anumite artefacte de valoare pot şi trebuie să le depună la autorităţi şi de asemenea, pot obţine şi o recompensă“, declara la acea vreme Augustin Lazăr, atunci procuror general adjunct al PCA Alba Iulia, în prezent procuror general al României.

„Ne aflăm într-o fază nouă a activităţii investigative, în care anumiţi cetăţeni au înţeles că este de preferat să coopereze cu organele judiciare pentru că legea prevede nişte condiţii foarte favorabile şi îi apără de pedeapsă pe cei care, eventual, ar putea fi acuzaţi de tăinuire. Iar cei care sunt de bună credinţă pot să beneficieze de compensaţiile pe care legea le prevede pentru cei care depun artefacte valoaroase, care provin din siturile arheologice ale ţării”, completa procurorul. Identitatea fostului posesor al comorii antice a rămas protejată, iar împrejuările în care acesta a intrat în posesia Kosonilor nu au fost dezvăluite. Comoara a intrat în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, fiind considerată cel mai mare tezaur dacic monetar de aur recuperat până la acea vreme, în România.

Secretul misteriosului donator
Documente judiciare arată că persoana care invocase „buna credinţă” era, de fapt, un dealer de obiecte de patrimoniu.

Constantin F. a fost cercetat pentru deţinerea împreună cu alţi trei braconieri din zona Orăştiei a următoarelor tezaure: în martie 1999, o brăţară spiralică şi 800 monede Koson din aur, 2000 de monede din argint; în februarie 2001, un depozit de 37 monede antice din argint (25 de denari romani şi 12 tetradrahme dacice), iar în perioada 16 - 17 iunie 2007, un tezaur compus din 1200 monede Koson din aur, o pereche de brăţări spiralice din aur, un vas ceramic conţinând ceară; în februarie 2013, un tezaur de 30 monede din aur, tip Lysimach şi în luna mai 2013, un depozit de unelte dacice, susţin anchetatorii într-un rechizitoriu al traficanţilor de comori dacice, în care hunedoreanul avea calitatea de martor.

„În septembrie 2009, pentru a-şi lua măsuri de protecţie, Constantin F. a predat autorităţilor lotul de 142 monede Koson din aur, susţinând că acestea fac parte din colecţia mătuşii sale din Spania, deşi prezentau urme vizibile de sol.

Totodată, a precizat că în cazul în care Muzeul Naţional de Istorie a României îi va da o despăgubire mai mare decât preţul care i-a fost oferit în Germania, va mai preda încă două loturi similare, precum şi mai multe brăţări spiralice din aur având greutatea până în 500 grame. Ulterior, în anul 2010, nemulţumiţi de răspunsul primit, Constantin F. şi membrii echipei sale au valorificat alte loturi de monede Koson rămase pe „stoc”, exportându-le neautorizat în Ungaria, Austria, Germania şi Marea Britanie. Monedele au fost puse in urmărire prin Interpol”, se arată într-un document judiciar, al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, publicat de Institutul Român pentru Informaţii Juridice (Rolii).

Export ilegal de tezaure antice
Potrivit anchetatorilor, exporturile ilegale au fost realizate de Constantin F. şi un Călin C. (semnalaţi, în 2010, cu numeroase deplasări în Ungaria, precum şi în Timişoara), conform modului de operare care rezultau din interceptări: întâlnirile aveau loc, de regulă, în Ungaria sau Austria, unde intermediarii Frankulovic Dragutin, Radu Horia Camil, Moderc Sinisa, Mehmet Turkuncu ş.a., se prezentau pentru a vedea mostrele, apoi preluau pentru valorificare loturi de 150 - 200 monede, se arată în documentele anchetatorilor. Pentru spălarea banilor rezultaţi din comiterea faptelor, grupul infracţional a apelat la tehnici consacrate cum sunt schemele tipice de reciclare: curăţarea artefactelor de sol şi compuşi chimici, restaurarea artefactelor, cumpărarea şi revânzarea prin intermediari a bunurilor culturale, invocarea provenienţei din „colecţia unui profesor”, informau anchetatorii.

Comoara din Vârful Muncelului
Constantin F. a fost acuzat că a participat la descoperirea unui tezaur valoros de aur, în punctul arheologic Vârful Muncelului. Înainte cu cinci ani de a da marea lovitură din 16 – 17 iunie 2007, susţin achetatorii, bărbatul achiziţionase o proprietate în zona sitului arheologic Dealul Muncelului - Feţele Albe, în care îi găzduia pe căutătorii de comori din echipa sa, pe care i-a dotat cu detectoare de metale pentru a efectua prospecţii ilegale în situl arheologic, ziua şi noaptea, informau anchetatorii.

În perioada 16-17 iunie 2007 în Punctul arheologic Vârful Muncelului, sit înscris în lista Monumentelor istorice, Adrian Stoicoi şi un alt căutător de comori au fost transportaţi cu autoturismul de teren, de către Constntin F. pentru a efectua prospecţii neautorizate.

„În aceste circumstanţe la distanţa de 30 metri de crucea amplasată pe Vârful Muncelului, au localizat şi sustras un tezaur conţinând 1.200 de monede Koson din aur şi o pereche de brăţări spiralice din aur, fiecare având  greutatea de până la 500 grame. Tezaurul a fost descoperit alături de alte artefacte, între care o oală din lut, conţinând ceară, care a fost sustrasă, de asemenea.

Cu ocazia examinării contextului braconat al sitului arheologic, a fost constatat un grup de gropi între care una proaspăt săpată, de formă tronconică, cu adâncimea de 60 de centimetri şi diametrul de 62 de centimetri. Pe marginile gropii au fost descoperite şi ridicate fragmentele unei lupe din fier, fragmente de coif militar, potcoavă, lamă de ferăstrău, cuie şi topor, care au fost  depuse în custodia Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva”, se arată în documentele judiciare. Braconierii au fost observaţi de un localnic, care a depus mărturie. Imediat după sustragerea tezaurului, Constantin F. şi aghiotantul său au plecat pe litoral pentru a sărbători evenimentul. Cu ocazia percheziţiei din iulie 2013, susţineau reprezentanţii PCA Alba Iulia, organele poliţiei judiciare au descoperit în casa de vacanţă a inculpatului Stoicoi Adrian o carte poştală trimisă de la mare, cu urarea „Din Mamaia, Lisymach îţi transmite spor la sapă şi lopată!”


Vă recomandăm şi:

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

Cel mai mare tezaur de monede antice din aur, descoperit în ultimul secol în România, a rămas de negăsit la aproape două decenii de la data în care a căzut în mâinile traficanţilor. Darius Liviu Baci şi Mircea Mihăilă, cei doi căutători de comori norocoşi, s-au îmbogăţit de pe urma vânzării celor peste 30 de kilograme de aur în monede antice.

VIDEO Adrian Stoicoi a fost arestat în dosarul tezaurelor dacice. Ce a declarat la percheziţiile în care au fost găsiţi kosonii şi statuetele unor zeităţi

Adrian Stoicoi, fost condamnat cu suspendare într-un dosar privind furturi de obiecte de patrimoniu, a fost din nou reţinut şi arestat preventiv, într-un dosar în care este cercetat pentru complicitate la furt de artefacte. În timpul percheziţiilor efectuate la casa acestuia de la poalele Sarmizegetusei Regia, Stoicoi a declarat pentru adevarul.ro că este hărţuit de câţiva ani de anchetatori.

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol

Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.

Misterul dispariţiei lui Iulian Ceia, şeful traficanţilor de comori dacice. „Pionul“ condamnat în dosarul tezaurelor din Sarmizegetusa Regia, căutat de doi ani

Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.

Cum a pus mafia sârbă mâna pe cele mai valoroase comori dacice: traficul cu brăţări de aur comandat de Ilic Ljubisa

Unul dintre cele mai vechi dosare ale căutătorilor de comori din Munţii Orăştie este aproape de sentinţa definitivă. În dosarul tezaurelor, în care zece oameni sunt condamnaţi pe fond, au fost anchetaţi mai mulţi interlopi sârbi, pentru că au creat o reţea care se preocupa cu traficul de obiecte antice, iar cu ajutorul ei au fost scoase din ţară o serie de artefacte antice extrem de valoroase.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: