Marea retrocedare a Retezatului: şapte ani de procese cu urmaşii baronilor Kendeffy, pentru 10.000 de hectare de pădure şi păşune

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un dosar complex, judecat de şapte ani, vizează modul în care au fost împroprietărite urmaşele familiei Kendeffy, cu aproximativ 10.000 de hectare de păşuni şi păduri în Retezat. Până în prezent, în procesul în care Academia Română a solicitat constatarea nulităţii titlurilor de proprietate primite de Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz în 2006, magistraţii nu au luat o decizie.

Magistraţii Judecătoriei Haţeg au amânat pentru 2017 soluţionarea dosarului Retezat, în care Academia Română a solicitat constatarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate prin care austriecele Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz, moştenitoare ale familiei Kendeffy au primit în 2006 peste 15.000 de hectare de păduri şi păşune în Retezat (comuna Râu de Mori şi comuna Pui). Procesul a început în 2009 la Judecătoria Haţeg, iar cauza este una complexă.

„Reclamanta Academia Română a solicitat prin acţiunea formulată şi precizată ulterior constatarea nulităţii absolute a Titlurilor de proprietate nr. 90878/646/6.12.2006; nr. 90878/647/6.12.2006 pentru terenuri situate în comuna Rîu de Mori, respectiv a Titlului de proprietate nr. 90538/901/6/12.2006, pentru terenuri situate în comuna Pui, emise moştenitoarelor familiei Kendeffy, numitelor Kendeffy Maria şi Pongraz Elisabeth”, se arată în documentele depuse de Instituţia Prefectului Hunedoara la dosar.

În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului  din luna februarie 2006 (39/1.02.2006) a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena. Acestea au depus la comisiile locale de fond funciar din Petrila, Pui, Sarmizegetusa, Sântamaria Orlea şi Rîu de Mori cereri de reconstituire a dreptului de proprietate după Gabor Kendeffy şi fratele acestuia, Ludovic Kendeffy, precum şi acte de stare civilă care să ateste calitatea de moştenitoare a celor doi foşti deţinători ai Domeniului Retezat. Cele trei titluri de proprietate sunt contestate, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română.

Curtea de Conturi a contestat legalitatea împroprietăririi
În 2013, Curtea de Conturi a României a publicat „Sinteza Raportului de audit privind Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 - 2012”, în care a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală.

„Prin trei titluri de proprietate emise în baza ordinului prefectului judeţului Hunedoara, doi cetăţeni austrieci (Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeta) ajung proprietarii a 9.407 ha teren forestier şi păşuni (6.304 ha pădure) în Parcul Naţional Retezat, rezervaţie a biosferei UNESCO. Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor ludovic şi gabriel kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor din Fondul A cu suma de 856.211 coroane – aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei Tribunalului Arbitral de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. La fel a procedat şi în cazul demersurilor de expropriere începute în baza Legii nr.213/1930 a monumentelor istorice care interzicea ca arii protejate peste 10 ha să se afle în proprietate particulară dar, de această dată, în cazulexproprierii propriei jumătăţi indivize. Tehnica a funcţionat perfect şi anul 1949 vine fără a se ajunge la o hotărâre definitivă şi irevocabilă cu privire la cuantumul despăgubirii. Domeniul Kendeffy a intrat în anul 1949 în proprietatea Academiei Române fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, se arată în auditul din 2013 al Curţii de Conturi a României.

Şapte ani de la primul termen
În procesul judecat la Judecătoria Haţeg sunt implicate Academia Română (reclamant) şi pârâţii Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor, Instituţia Prefectului Judeţului Hunedoara, SC Rotunda SRL (societate la care a fost asociată Maria Kendeffy). Dosarul a fost înregistrat în 18 decembrie 2009, la Haţeg, iar primul termen al procesului a avut loc în luna ianuarie 2010. Instanţa a amânat soluţionarea cauzei, de-a lungul anilor, pentru următoarele motive: citarea pârâtelor Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz şi a reprezentantului celor două, înştiinţarea acestora să îşi aleagă un domiciliu în România la care să le fie comunicate actele, solicitarea unor expertize topografice, înaintarea documentelor privind dobândirea cetăţeniei române de cele două pârâte, pentru a depune la dosar arbore genealogic privind antecesorii comuni ai pârâtei Kendeffy Maria, pentru soluţionarea de către Curtea Constituţională a României a unor excepţii de neconstituţionalitate.

Unele dintre suprafeţele de păduri şi păşuni  aflate în litigiu se află în Parcul Naţional Retezat. În prezent, potrivit administraţiei Parcului Naţional Retezat, urmaşii famililor Kendeffy si Ocskay, precum şi unităţile administrativ teritoriale din zonă deţin împreună 12.000 hectare de pădure, în timp ce statul român deţine 7.000 de hectare de pădure.


Vă recomandăm şi:

Lista pădurilor virgine şi cvasivirgine din judeţ: 600 de hectare de pădure vor fi protejate în faţa drujbelor

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a publicat Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, iar Hunedoara se află printre judeţele care deţin astfel de păduri.

Blestemul „muntelui sfânt“ al dacilor: pădurile s-au tăiat cu lăcomie, iar defrişările se văd din satelit

Două catastrofe au lovit succesiv muntele Godeanu, la poalele căruia a fost ridicată capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia. În urma unei catastrofe naturale şi a unui incendiu violent de pădure, au avut loc defrişări masive care au pustiit pădurea din jurul muntelui despre care se spune că ar fi fost „locul sfânt al dacilor”.

FOTO Blestemul dintre ruinele cetăţii lui Jules Verne, de la poalele Retezatului

Cetatea Colţ, din comuna hunedoreană Râu de Mori, care l-a inspirat pe Jules Verne în romanul „Castelul din Carpaţi“ a devenit un monument aproape interzis turiştilor. Cei care ajung la poalele ei găsesc cu greu drumul spre cetate şi trebuie să fie cu ochii în patru din cauza viperelor şi a zidurilor şubrede.

FOTO Poiana Pelegii, locul din inima Retezatului unde ajungi cu maşina

Poiana Pelegii, judeţul Hunedoara, este punctul final al singurului drum care îi aduce pe turişti cu maşina în Parcul Naţional Retezat. Este un loc de vis, din care pornesc cele mai spectaculoase trasee pe munte, printre care şi cel spre lacul glaciar Bucura.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite