Marea catastrofă din Retezat: viiturile au ucis 14 oameni în 1999, dar barajul Gura Apelor a salvat comunitatea de la o tragedie mult mai mare

Marea catastrofă din Retezat: viiturile au ucis 14 oameni în 1999, dar barajul Gura Apelor a salvat comunitatea de la o tragedie mult mai mare

Barajul Gura Apelor. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

S-au împlinit 17 ani de la una dintre cele mai mari catastrofe din ultimele decenii: timp de trei zile, între 12 şi 14 iulie 1999, ploile intense din Retezat au provocat viituri şi alunecări de teren, care au distrus un cămin muncitoresc de la poalele Barajului Gura Apelor, în care se aflau zeci de oameni. 14 persoane au murit. Totuşi, barajul lacul de acumulare a prevenit un dezastru cu urmări mult mai mari.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cea mai mare tragedie provocată de viituri în zona Retezatului s-a petrecut în 12 – 14 iulie 1999. Atunci, în masivele Retezat, Godeanu şi Ţarcu au avut loc ploi intense, care au provocat viituri, al căror vârf, înregistrat în dimineaţa de 12 iulie 1999, a însemnat un debit de peste 1000 metri cubi de apă pe secundă.

„Caracterul violent al precipitaţiilor din noaptea de 11/12 iulie 1999 a provocat o torenţialitate fără precedent în întreaga parte montană a văii Râului Mare şi pe afluenţii acestuia. Pe câteva văi au fost cazuri în care torenţii au antrenat deluviul până la roca de bază târând totul în albia Râului Mare, pe drumurile de acces sau pe platformele de organizare de şantier din colonia barajului Gura Apelor. În secţiunea coloniei din avalul barajului Gura Apelor s-au produs patru torenţi principali, dintre care cel mai violent a fost cel din dreptul locuinţelor coloniei. Torentul a spălat deluviul până la rocă, a dezrădăcinat copaci şi a târât totul pe platforma locuită a coloniei. Copaci şi bolovani imenşi au izbit şi străpuns dintr-o parte în alta pereţii a două barăci locuite, situate în dreptul torentului. Au fost omorâţi 14 oameni, printre care au fost şi copii. Nenorocirea s-a produs în timpul nopţii de 11/12 iulie 1999, moment în care toată lumea dormea, reacţia de apărare împotriva dezastrului fiind practic nulă”, scria inginerul Augustin Vlaiconi, în articolul „Viitura din iulie 1999 produsă în Retezat”, publicat în revista de specialitate Energetica.

Colonia a fost luată de ape
Potrivit relatărilor inginerului, pe drumul de acces de la Brazi la barajul Gura Apelor s-au produs numeroase blocaje, care au împiedicat echipelor de intervenţii. Prima legătură cu barajul s-a făcut cu ajutorul elicopterelor la 12 şi 13 iulie 1999. Zona de albie din avalul Coloniei a fost complet acoperită de torentul de pe Pârâul Negru, apa fiind deviată pe traseul şoselei de acces şi aceasta supraînălţată cu circa un metru de aluviuni. De asemenea, podul peste Râul Mare din avalul coloniei a fost complet blocat cu aluviuni. Lucrările de reparaţie pentru remedierea consecinţelor viiturii au costat peste 27 miliarde lei vechi. În timpul viiturii, apa din lacuri s-a colorat în galben-maroniu, a devenit mată şi vâscoasă, aspect care s-a păstrat circa o lună după eveniment, informa inginerul Augustin Vlaiconi.

„În lipsa barajului Gura Apelor, acest debit de 1345 metri pe secundă nu ar fi putut fi tranzitat fără a se produce inundaţii catastrofale cu pierderi materiale şi umane greu de estimat. Efectele dezastrului s-ar fi extins la toată populaţia şi la obiectivele sociale şi economice amplasate pe lunca Râului Mare şi a Streiului până la vărsarea în Mureş, pe sectorul Brazi – Simeria”, scria autorul articolul „Viitura din iulie 1999 produsă în Retezat”.

Barajul Gura Apelor din Masivul Retezat a fost construit în anii 1970 – 1980, fiind în vremea înfiinţării sale unul dintre cele mai mari din Europa. Barajul, din aroncamente, are o lungime de 464 de metri şi o înălţime de 168 de metri şi a contribuit, nu numai la producerea de energie electrică, dar şi la regularizarea cursului Râului Mare şi atenuarea undelor de viitură. Dacă barajul nu ar fi existat, torentele ar fi avut efecte devastatoare pentru comunităţile de pe Valea Streiului, în timpul viiturilor din vara anului 1999.


Vă recomandăm şi:

VIDEO Drumul spre inima Parcului Naţional Retezat a fost distrus de viituri şi alunecări de teren. Turiştii sunt sfătuiţi să evite traseul Poiana Pelegii

Drumul dintre Lacul Gura Apelor şi Poiana Pelegii din Parcul Naţional Retezat a fost distrus în urma alunecărilor de teren. Stâncile din versant s-au prăbuşit în mai multe locuri şi pe Drumul Judeţean 685, înainte de Lacul Gura Apelor.

VIDEO Cascada spectaculoasă a celui mai adânc lac din Retezat. Cât a crescut nivelul apei de la barajul Gura Apelor

Lacul Gura Apelor din Retezat atrage un număr mare de turişti, iar unul dintre cele mai spectaculoase locuri de popas ale sale este cascada. În ultimele săptămâni, ploile abundente au făcut ca nivelul apei să crească şi să transforme astfel priveliştea din Retezat.

VIDEO Dezastru pe şoseaua spre Retezat: muntele a luat-o la vale, iar stâncile au blocat drumul judeţean

Un adevărat dezastru s-a produs în cursul nopţii de duminică spre luni, pe Drumul Judeţean 685 din Masivul Retezat. În apropiere de Lacul Gura Apelor, şoseaua a fost blocată în mai multe locuri, de stâncile prăvălite din versant.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările