Mănăstirea părintelui Arsenie Boca va fi în sărbătoare: pelerinii sunt chemaţi la Ziua Crucii şi a Sfântului Ioan din Prislop

Mii de oameni sunt aşteptaţi în weekend, la Prislop. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Mănăstirea Prislop aşteaptă mii de pelerini în acest sfârşit de săptămână şi luni, când este hramul aşezării religioase. Duminică este sărbătorit Sfântul Ioan de la Prislop, călugărul care a vieţuit într-o grotă din apropierea bisericii, iar în 14 septembrie este Ziua Crucii.

Pelerinii sunt aşteptaţi în număr mare la Mănăstirea Prislop, în acest sfârşit de săptămână. Două sărbători importante pentru obştea aşezării monahale au loc în 13 septembrie şi 14 septembrie.

Duminică va fi comemorat Sfântul Ioan de la Prislop. Despre pustnicul Ioan se spune că a trăit în urmă cu cinci secole într-un sat din Ţara Haţegului, şi a intrat de tânăr în obştea călugărilor. Sihastrul Ioan şi-a săpat singur în stâncă o chilie întunecoasă, şi s-a retras în singurătate.

„Se spune ca un tânăr pe numele Ioan, din satul Silvaşul de sus - în hotarul căruia se afla şi Sf. Locaş - a părăsit casa părintească, s-a închinoviat în obştea călugărilor de le Prislop, ducând o viaţă aleasă de rugăciune, împletită cu munca şi săvârşirea de fapte bune. După un număr de ani, dorind să ducă o viaţă şi mai liniştită, retrasă cu totul de lume, a găsit un loc, ca la 500 metri de mănăstire, pe malul prăpăstios al râului Slivuţ (Silvuţ), unde şi-a săpat singur cu mari nevoinţe, o chilie de piatră, cunoscută până azi sub numele de "chilia" sau iarăşi "casa sfântului". Aici şi-a petrecut restul zilelor în neîncetate rugăciuni şi ajunări, întocmai ca marii nevoitori întru cele duhovniceşti din primele veacuri creştine. Dar a fost voia lui Dumnezeu ca viata lui îmbunătăţită să se sfârşească prea devreme. Spune tradiţia populară că pe când îşi facea o fereastră la chilia lui, doi vânători de pe versantul celălat al prăpastiei l-au împuşcat, fără să ştie cine era. Aşa s-a săvârşit din viaţă Cuviosul Sihastru sau Sfântul Ioan de la Prislop”, îl descria Mircea Păcurariu, autorul cărţii "Sfinţi Români", ediţia 1987.

Nu se cunosc informaţii despre cât a trăit Ioan şi nici unde a fost înmormântat, însă chilia sa, devenită loc de rugăciune pentru vizitatorii mănăstirii, este dovada existenţei sale. Sfântul Ioan de la Prislop a fost canonizat în 1992 şi este sărbătorit în 13 septembrie, cu o zi înainte de hramul mănăstirii.

În 14 septembrie este Ziua Crucii, sărbătoarea care marchează sfărşitul verii şi începutul toamnei. Se spune că în aceată zi împărăteasa Elena a descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Este o zi de post, în care se ţin praznice, una cu o tradiţie istorică bogată. Ziua Crucii este şi ziua Mănăstirii Prislop.

Vă recomandăm şi:

Blestemul Zamfirei, domniţa de la Mănăstirea Prislop: trei căsnicii sfârşite tragic şi iubirea neîmplinită, cumpărată cu moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur

Mănăstirea Prislop, locul unde se află mormântul părintelui Arsenie Boca, poartă pecetea domniţei Zamfira, fiica voievodului muntean Moise, cea care a sprijinit ridicarea bisericii în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Povestea de viaţă a Zamfirei (Saphira) a fost tumultoasă: domniţa a fost căsătorită de trei ori, dar a sfârşit fără a-şi împlini dragostea vieţii.

Fotografii unice de la înmormântarea părintelui Arsenie Boca au fost publicate în premieră după 25 de ani

Două fotografii rare care înfăţişează înmormântarea părintelui Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop (Hunedoara) au fost publicate în premieră, la 25 de ani de moartea duhovnicului.

Zece învăţături ale părintelui Arsenie Boca despre ispită: "Avem sămânţa ei în noi din cauza poftei trupeşti în care am fost zămisliţi"

Au trecut mai bine de 25 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca, iar între timp duhovnicul a devenit un adevărat fenomen al ortodoxiei. Pelerinaje impresionante au loc în fiecare sfârşit de săptămână la mănăstirea Prislop, unde se află locul său de veci, iar învăţăturile sale au ajuns la fel cunoscute ca personalitatea sa. Unele dintre ele au menirea să îi ajute pe oameni să nu cadă pradă ispitelor.

Zece profeţii ale părintelui Arsenie Boca: moartea Ceauşeştilor, vărsarea de sânge de la Revoluţie, cutremure şi năpaste

Arsenie Boca, duhovnicul intrat în rândul marilor personalităţi ale ortodoxiei româneşti, ar fi prevestit că preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu va muri în ziua de Crăciun a anului 1989. Profeţiile părintelui sunt susţinute de foştii săi apropiaţi şi de cei care l-au cunoscut, iar li se adaugă alte prorociri despre sfârşitul comunismului, războaie şi viitorul României.

Părintele Arsenie Boca şi cele zece mari învăţături despre taina rugăciunii. Care era cea mai cunoscută rugăciune pe care o rostea dimineaţa Sfântul Ardealului

Părintele Arsenie Boca a lăsat posterităţii o moştenire spirituală impresionantă, iar vorbele sale despre credinţă, rugăciune şi milostenie sunt preţuite de milioane de români, dovadă fiind mulţimile de pelerini care vin să să se roage la mormântul său de la Mănăstirea Prislop. Cea mai cunoscută rugăciune a părintelui este cea pe care acesta obişnuia să o rostească dimineaţa.