Mafia comorilor dacice. Românul din spatele traficului celor mai preţioase artefacte: scuturi antice, brăţări de aur, tabule de bronz şi mii de piese furate

Mafia comorilor dacice. Românul din spatele traficului celor mai preţioase artefacte: scuturi antice, brăţări de aur, tabule de bronz şi mii de piese furate

Radu Horia Camil.

Magistraţii decid soarta lui Radu Horia Camil, fost dealer de artefacte antice, acuzat în prezent de trei infracţiuni de spălare de bani: ar  fi tranzacţionat ilegal două scuturi dacice sustrase de braconieri din cetatea Piatra Roşie, Kosoni de aur şi tabule antice din bronz. Camil mai este judecat într-un alt dosar al comorilor dacice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Radu Horia Camil este judecat la Tribunalul Hunedoara pentru trei infracţiuni de spălare de bani. A fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, fiind acuzat că în perioada 2003 – 2010 a dobândit şi deţinut bunuri arheologice sustrase din patrimoniul cultural naţional, pentru a le restaura prin curăţare şi ulterior a le transfera prin vânzare, cunoscând că acestea aparţin patrimoniului cultural al României şi provin din săvârşirea de infracţiuni de furt calificat din siturile arheologice monument istoric.

Scuturile dacice
În anul 2003, susţin anchetatorii, Radu Horia Camil a primit două scuturi dacice în valoare de 45.000 dolari, sustrase din situl arheologic monument istoric Piatra Roşie, pe care le-a introdus în piaţa legală de antichităţi, transferându-le prin vânzare în 30 martie 2004 unui dealer din New York, SUA.

Artefactele, sustrase în perioada 2001 – 2002 din sit, au fost recuperate în 2012, iar conform estimării din 2015 au o valoare de 80.000 de euro fiecare. Cele două scuturi au unul reprezentarea unui grifon, celalalt a unui taur.

„În terminologia judiciară se păstrează denumirea consacrată de scut pentru aceste artefacte, dar specialiştii înclină spre interpretarea acestora ca fiind mai degrabă icoane, repsectiv însemne de prestigiu, prin forma lor făcând trimitere la scut, ca armă defensivă dar cu o funcţionalitate diferită de cea militară, ce se poziţionează cel mai probabil în sfera comunicării simbolice, fiind expuse pe pereţii din lemn ai unor clădiri cu destinaţie ritual-cultică (sanctuare)”, informau autorii „Reîntregirea Bogăţiei Milenare a României”, un ghid de informare privind bunurile culturale mobile recuperate de Poliţia Română în perioada 2000 - 2015.

În acelaşi dosar, clujeanul este acuzat că a dobândit un număr însemnat de monede Koson de aur, iar la data 4 septembrie 2010 a fost surprins în flagrant de către autorităţile judiciare din Regatul Unit al Marii Britanii în timp ce deţinea asupra sa un număr de 145 monede koson din aur în valoare de 101.500 euro, sustrase în iunie 2007 din Sarmizegetusa Regia.

„Încerca în mod permanent să le transfere prin vânzare pe piaţa legală de antichităţi, la una din casele de licitaţii din Londra sau Germania”, se arată în dosar. Horia Camil Radu a fost depistat de autorităţile britanice, având în autoturism lotul de 145 monede Koson din aur, 12 monede romane şi trei monede bizantine din aur, puse în urmărire prin Interpol. Se deplasa cu ele spre o casă de licitaţii din Osnabrueck, Germania.

Tot în 2003, potrivit procurorilor, a dobândit două tabule din bronz, în valoare de 28.000 lire sterline, conţinând legile oraşului roman Troesmis, scrise în latină. Artefactele erau furate din situl arheologic Troesmis din judeţul Tulcea. „După ce a încercat în mod repetat să le vândă le-a transferat prin vânzare către o casă de licitaţii din Londra (sens în care a utilizat şi o menţiune plăsmuitoare, respectiv că bunul ar proveni dintr-o colecţie privată)”, se arată în dosar. În mai 2015, autorităţile române au reuşit repatrierea lor din Londra, unde fuseseră scoase la licitaţie cu 80.000 de lire sterline. Monumentele epigrafice, emise în timpul împăratului Marcus Aurelius (161 - 180 AD), reprezintă, potrivit istoricilor care le-au analizat, cel mai important document scris aparţinând istoriei noastre vechi şi provenind de pe teritoriul României.

Cine este Radu Horia Camil
Depre Radu Horia Camil, procurorii care i-au instrumentat primul dosar, cel în care a fost condamnat la închisoare, cu suspendare, susţineau că încă din anul 1993 a fost interesat de detecţii şi săpături în diverse puncte arheologice, motiv pentru care cu ajutorul unui detector marca White’s, a făcut detecţii în zona Munţilor Orăştiei, aşa cum declara în prima fază în faţa anchetatorilor. „Cu această ocazie, Radu Horia Camil a dezvăluit că a descoperit <<câteva monede de argint (denari republicani) şi trei inele de bronz>>, pe care ulterior le-a înstrăinat”, se arată într-un alt dosar în care acesta este judecată.

La acea vreme nu exista o legislaţie care să interzică o astfel de activitate, motiv pentru care Radu Horia Camil nu a fost interesat să ajute la recuperarea lor.

„În perioada 1998 - 2007, s-a asociat cu alţi inculpaţi, precum şi membri ai <<Cartelului sârb>> pentru efectuarea unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, clasate monument istoric. A primit în mod repetat şi a ajutat la valorificarea următoarelor bunuri arheologice: două brăţări dacice din aur,  200 de monede din aur de tip Lysimachos şi 500 monede de argint tetradrahme, în valoare totală de 783.400 Euro; 25 denari de argint; 6 piese monetare din bronz (Procopius), un inel din aur cu camee (epocă romană), o brăţară tracică din argint, 58 denari imperiali, 99 denari republicani din argint, 43 denari romani din argint în oală de lut, primite de la o echipă de braconaj, 105 piese arheologice reprezentând diverse tipuri de arme şi unelte dacice din fier, bronz şi plumb, în valoare de 30.000 Euro, 4.000 piese arheologice (monede, vase, arme etc.) în valoare de 40.000 Euro, predate de inculpatul Radu Horia Camil la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei, din Cluj-Napoca.

Radu Horia Camil a vândut o brăţară dacică de aur, de 680 grame, firmei „Ward & Company, Works of Art”, din New York, cu preţul de 40.000 dolari. A altă brăţară, de 760 gr. a fost transmisă aceleiaşi firme pentru a o vinde în regim de consignaţie cu preţul de 45.000 dolari. Pentru că nu s-a reuşit vânzarea ei, brăţara a fost restituită lui Radu Horia Camil la data de 21 februarie 2005. „Posterior, el a scos această brăţară la licitaţie pe e-Bay, vânzând-o firmei Ariadne Galleries din New York, pentru preţul de 30.000 USD”, susţineau anchetatorii. Cele două artefacte au fost răscumpărate de statul român şi aduse în ţară, în anul 2007.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Adrian Stoicoi a fost arestat în dosarul tezaurelor dacice. Ce a declarat la percheziţiile în care au fost găsiţi kosonii şi statuetele unor zeităţi

Adrian Stoicoi, fost condamnat cu suspendare într-un dosar privind furturi de obiecte de patrimoniu, a fost din nou reţinut şi arestat preventiv, într-un dosar în care este cercetat pentru complicitate la furt de artefacte. În timpul percheziţiilor efectuate la casa acestuia de la poalele Sarmizegetusei Regia, Stoicoi a declarat pentru adevarul.ro că este hărţuit de câţiva ani de anchetatori.

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol

Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.

Misterul dispariţiei lui Iulian Ceia, şeful traficanţilor de comori dacice. „Pionul“ condamnat în dosarul tezaurelor din Sarmizegetusa Regia, căutat de doi ani

Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.

Cum a pus mafia sârbă mâna pe cele mai valoroase comori dacice: traficul cu brăţări de aur comandat de Ilic Ljubisa

Unul dintre cele mai vechi dosare ale căutătorilor de comori din Munţii Orăştie este aproape de sentinţa definitivă. În dosarul tezaurelor, în care zece oameni sunt condamnaţi pe fond, au fost anchetaţi mai mulţi interlopi sârbi, pentru că au creat o reţea care se preocupa cu traficul de obiecte antice, iar cu ajutorul ei au fost scoase din ţară o serie de artefacte antice extrem de valoroase.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările