Mafia aurului dacic din afara României. Cum au scăpat de lege străinii implicaţi în traficul de comori

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Brăţări dacice. Foto: ADEVĂRUL
Brăţări dacice. Foto: ADEVĂRUL

Traficul de comori dacice a luat amploare în afara ţării, însă puţini străini implicaţi în tranzacţiile cu bunuri de patrimoniu au putut fi pedepsiţi.

La începutul lunii august, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare, pe Zeno Pop, un cetăţean german implicat în traficul de comori dacice.

Sentinţă în procesul ultimei brăţări dacice recuperate de români. Traficantul german, condamnat după 15 ani

Mafia aurului dacic, înţesată cu poliţişti şi securişti. Cum s-a transformat Sarmizegetusa Regia în noul El Dorado

Pe urmele aurului dacic dispărut. Cum au ajuns în SUA cele mai preţioase comori furate din Sarmizegetusa Regia


Faptele pentru care Zeno Pop a fost trimis în judecată au fost comise în perioada 2005 – 2016, iar printre artefactele tranzacţionate de german s-a numărat şi o brăţară spiralică din aur, de 933 de grame, pe care acesta a dobândit-o în 2005 şi a vândut-o un an mai târziu unui colecţionar bulgar. Zeno Pop a mai tranzacţionat către diferite persoane sau societăţi din Europa şi Statele Unite peste o mie de monede (Lysimach, Solidi Iustinianians, stateri de aur tip Lysimach, denari romani republicani, o drahmă est celtică) şi podoabe antice provenite din activităţi de braconaj.

Sentinţa definitivă primită de german reprezintă cea mai recentă condamnare de către instaţele din România a unui cetăţean străin acuzat de traficarea unor obiecte de patrimoniu furate din siturile arheologice ale cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

După 1989, traficul de obiecte de patrimoniu furate din zona cetăţilor dacice a luat amploare internaţională, iar zeci de cetăţeni străini au fost anchetaţi pentru participarea la activităţile infracţionale. Din cauza duratei lungi a anchetelor şi proceselor, multe dintre fapte s-au prescris, iar presupuşii traficanţi internaţionali de artefacte nu au mai putut fi condamnaţi.
 

Achitat după traficarea a cel puţin şase brăţări dacice  

Un astfel de caz a fost al sârbului Ilic Ljubisa, acuzat că a traficat şase brăţări spiralice din aur, primite în perioada 1998 - 2007 de la braconierii siturilor arheologice. Patru au fost vândute în SUA, iar două în Elveţia, toate fiind apoi răscumpărate de statul român. Pentru faptele sale, sârbul a fost condamnat în 2015 la cinci ani de închisoare, la Judecătoria Deva.

În martie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul acestuia şi a decis achitarea sa, în urma prescrierii infracţiunilor de tăinuire, stabilind ca acesta să plătească 283.749 euro, reprezentând cheltuieli ocazionate cu repatrierea şi expertizarea a patru dintre brăţările dacice. Pentru celelalte două brăţări nu a putut fi pus să achite despăgubiri.

Potrivit anchetatorilor, Ilic Ljubisa era colector regional de antichităţi din zona Europei de Sud – Est şi fîcea parte dintr-o reţea internaţională de trafic ilegal cu bunuri culturale. Reţeaua îşi avea centrul la Zürich, în Elveţia şi cuprindea mai multe grupări de intermediari originari din spaţiul ex-iugoslav, fiind cunoscută pe piaţa neagră a antichităţilor cu apelativul de „Cartelul sârb”.

Relaţiile strânse cu grupările interlope din România datau din perioada embargo-ului, când înainte de a deveni traficanţi de tezaure antice, interlopii sârbi şi intermediarii lor din România erau implicaţi în contrabanda cu carburanţi.

În anii 2000, membrii „Cartelului sârb” frecventau zonele cu situri arheologice din România, iar după fiecare descoperire a braconierilor, aceştia contactau intermediarii din România, deplasându-se în Deva, Reşiţa, Timişoara sau Arad. De asemenea, colectorii sârbi achiziţionau piesele cu sumele de bani avansate de dealeri importanţi din Elveţia şi Austria, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Ilic Ljubisa a fost trimis în judecată, în timp ce alţi colaboratori de-ai săi nu au mai ajuns la proces.

Grupările de braconieri locale care scormoneau siturile arheologice erau în strânsă legătură nu doar cu intermediarii sârbi, dar şi cu grupări din Occident, care facilitau valorificarea bunurilor furate.

„Membrii acestor grupări, sfătuiţi de consilieri ce deţineau cunoştinţe de specialitate, plasau artefactele arheologice sustrase din situri, unor colecţionari şi „investitori” din ţară, adeseori persoane publice, fiind, de asemenea, în contact cu reţelele internaţionale de traficanţi români, sârbi, germani, italieni etc. care scoteau ilegal din ţară bunurile culturale sustrase din situri şi le plasau pe piaţa neagră a antichităţilor, prin tranzacţii ilegale, unor colecţionari din statele UE sau SUA. Autorii erau interesaţi îndeosebi de tezaure monetare, bijuterii, artefacte funerare, arme şi echipament militar antic (săbii, coifuri, scuturi etc.)”, se arată într-un dosar al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
 

Brăţările dacice traficate în Occident  

În ultimele trei decenii, potrivit informărilor oficiale, braconierii au descoperit peste 40 de tezaure antice preţioase în zona cetăţilor dacice. Greutatea lor ajunge la aproape 100 de kilograme de aur şi circa 40 de kilograme de argint, însă cele mai multe dintre ele şi-au pierdut urma în Occident.

Din cele 13 brăţări spiralice de aur furate din Sarmizegetusa Regia şi recuperate până în prezent de autorităţile române, doar una a fost descoperită în posesia unui român. Pentru cele mai multe statul a achitat recompense unor cetăţeni străini, în posesia cărora au ajuns, uneori prin intermediul reţelelor infracţionale.

Astfel, primele patru brăţări dacice au fost răscumpărate în 2007 de la un cetăţean american, cu circa 980.000 de lei. A cincea a fost predată, în acelaşi an, statului român de către autorităţile franceze, după ce a fost expusă de un cetăţean german la Expoziţia Bienală a Anticarilor, în Paris.

În 2007, alte două spirale de aur au fost aduse în ţară, din Elveţia, iar una - din SUA, după ce statul român a achitat 140.000 de euro, respectiv 60.000 de dolari pentru repatrierea lor.

În 2008, statul român a achitat peste 130.000 de euro pentru a răscumpăra alte două brăţări, de la un cetăţean german. În 2009, a 12-a brăţară dacică din aur a fost răscumpărată de statul român de la un cetăţean american, cu suma de aproape 70.000 de euro.

În 2011, autorităţile române au recuperat de la un cetăţean bulgar, plătind 73.000 de euro, a 13-a brăţară spiralică din aur, în greutate de 933,4 grame, furată din Sarmizegetusa Regia.

În 2007, o brăţară a fost recuperată în urma unei acţiuni în forţă, de la un hunedorean, care primise artefactul ca garanţie a unui împrumut. Alte cel puţin 11 spirale sunt date în urmărire internaţională.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Filmul secret care dezvăluie cum a fost găsită matriţa din Sarmizegetusa Regia. „Am cerut recompensa, aflând că valorează cât trei brăţări dacice”

VIDEO Totul despre matriţa antică din Sarmizegetusa Regia: cum au ajuns grifonii şi tigrii în capitala Regatului Dac

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Închisoare pentru traficarea celui mai mare tezaur de monede dacice, furat din Sarmizegetusa Regia. Comoara de patru milioane de euro a rămas ascunsă

Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă

VIDEO Secretul celor 139 de Kosoni din aur găsiţi de copii într-o vizuină a fost aflat în anchetarea lui Adrian Stoicoi

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

Hunedoara



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite