Locurile din România pe care dezastrele le-au făcut faimoase: minele morţii, iadul radioactiv, mica Siberie
0
O serie de istorii întunecate şi-au pus amprenta pe soarta mai multor localităţi din România. Certejul nu va scăpa prea curând de pecetea de loc al marelui dezastru din anii comunismului, iar alte oraşe au devenit faimoase pentru tragediile care le-au îndoliat.
Dezastrele şi accidentele tragice au făcut cunoscute în lume mai multe oraşe şi sate din România. Iată câteva dintre cele mai rău famate localităţi ale ţării.
Lupeni (Valea Jiului) - Minele Morţii
Istoria celor şase oraşe din Valea Jiului (Hunedoara) a fost marcată de numeroase tragedii colective, petrecute în minele de cărbune şi în jurul acestora. Cele mai grave dintre ele au avut loc în Lupeni, unde şirul de accidente miniere din ultimul secol a făcut peste 200 de morţi. În 27 aprilie 1922, o explozie înregistrată în Mina Aurelia din Lupeni a dus la moartea a 82 de mineri şi rănirea altor 14 oameni. „La casa de morţi unde să strâng toate cadavrele aceste arse pentru a fi apoi îngrijite şi aşezate în copârşeie erau 57 de cadavre care se puteau deosebi că sunt cadavre de om, însă 25, care se spunea că încă sunt cadavre, nu erau decât neşte grămezi de carne înşirată, pe neşte paie”, informau jurnaiştii acelor vremuri, scriind despre dezastrul care a făcut Lupeniul cunoscut în întreaga lume.
Ciudanoviţa – „iadul radioactiv”
Comuna Ciudanoviţa din Caraş Severin a devenit cunoscută ca zonă radioactivă în care haldele fostelor mine de uraniu au rămas neacoperite în totalitate, iar rezidurile periculoase ajung în apa freatică. Conform organizaţiilor de mediu, citate în presă, în anul 2016 radiaţiile de uraniu depăşau de 100 de ori limita de alertă. Ecologiştii susţineau că neecologizarea celor 22 de halde reprezintă un pericol permanent nu doar pentru cei câteva sute de localnici din Ciudanoviţa, dar şi pentru populaţia din zona Caraş-Severinului.
Certej – satul care poartă numele dezastrului din 1971
Certej, o comună de poalele Munţilor Metaliferi, a intrat pentru prima dată în atenţia lumii în urma unei catastrofe. 30 octombrie 1971, într-o dimineaţă de sâmbătă, în jurul orei 5:00, 89 de oameni au murit aici, după ce barajul iazului de decantare al minei Certej s-a surpat, iar sute de mii de metri cubi de steril şi mâl s-au prăvălit peste cartierul de la poalele lui. Cele mai multe dintre victime au fost femei şi copii, surprinşi dormind în locuinţele căminelor muncitoreşti. Alţi aproape 100 de localnici răniţi au fost scoşi de sub dărâmăturile provocate de avalanşa care a distrus, în numai 15 minute, zeci de imobile aflate pe o rază de cinci kilometri.
Vrancea, locul cutremurelor devastatoare
Judeţul Vrancea este cel mai adesea pomenit ca epicentru al cutremurelor înregistrate în România. Cel mai distructiv dintre ele s-a înregistrat în 4 martie 1977, a durat 56 de secunde şi s-a soldat cu 1.578 morţi şi 11.300 răniţi, potrivit rapoartelor oficiale. Capitala a fost devastată de catastrofă. Un cutremur la fel de intens cu epicentrul în zona Vrancei, la Panciu, a avut loc în 10 noiembrie 1940 şi s-a soldat cu 1.600 morţi, 12.100 răniţi. Iar în 26 octombrie 1802, Vrancea înregistra cel mai puternic seism din istoria recentă a Europei, cu magnitudinea de 7,9 – 8,2, un cutremur care a durat 2 minute şi 30 secunde.
Bărăganul – mica Siberie
Natura s-a dovedit de-a lungul timpului neprietenoasă cu ţinutul Bărăganului, locul iernilor geroase, al viscolelor necruţătoare şi al inundaţiilor devastatoare. În 1954, cel mai aprig viscol înregistrat în România făcea victime în satul Fundata printre familiile deportate aici din Banat, la ordinele regimului comunist. În anul 1985, de la începutul lunii februarie, Călăraşiul resimţea 21 de zile de ger, cu temperaturi de până la minus 30 de grada Celsius, urmate inundaţii. Au murit animalele de la Grădina Zoologică a oraşului, devastată de apele îngheţate ale fluviului, iar localnicii au fost martorii unor scene bizare: Dunărea a format într-o noapte un pod de sloiuri de 15 metri înălţime.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Aroape 100 de oameni au murit în urma celei mai mari catastrofe miniere din ultima jumătate de secol. În dimineaţa de 30 octombrie 1971, mâlul toxic din iazul de decantare al Exploatării miniere de la Certej – Săcărâmb a înghiţit un cartier muncitoresc. Arhivele fostei Securităţi păstrează o serie de note informative despre urmările tragediei colective şi despre modul cum au reacţionat autorităţile în faţa acesteia.
Ruinele fostei biserici greco-catolice din Săcărâmb s-au prăbuşit, după aproape jumătate de secol de la incendiul care a dus la distrugerea completă a aşezării. Este un semn prevestitor de rele, spun unii dintre localnici, cu gândul la catastrofa de la poalele Săcărâmbului, care a urmat mistuirii bisericii din 1970. Un an mai târziu, în toamna târzie a anului 1971 aproape 100 de oameni au murit în urma revărsării iazului de decantare din Certej.
FOTO Certej 30 octombrie 1971: povestea dezastrului ecologic care a ucis 89 de oameni
TRAGEDIE În urmă cu exact 42 de ani, aproape 100 de oameni au murit la Certej, judeţul Hunedoara, după ce digul iazului de decantare aflat la marginea localităţii s-a rupt, iar nămolul toxic a înghiţit un întreg cartier.
Se încarcă comentariile...
