VIDEO Locul secret unde a început povestea cetăţilor dacice. Ce soartă a avut cariera din care s-au cărat zeci de mii de blocuri de piatră în Munţii Orăştiei

VIDEO Locul secret unde a început povestea cetăţilor dacice. Ce soartă a avut cariera din care s-au cărat zeci de mii de blocuri de piatră în Munţii Orăştiei

Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Cetăţile dacilor din Munţii Orăştiei au fost ridicate cu blocuri de piatră aduse din Măgura Călanului, un loc mai puţin cunoscut şi cercetat, aflat la zeci de kilometri de ruinele antice, care însă păstrează aproape intacte urmele marii exploatări din Antichitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cariera antică de unde au fost extrase blocurile de calcar folosite la construcţia cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei a rămas un loc aproape necunoscut turiştilor care ajung în Hunedoara. Se află pe Valea Streiului, la câţiva kilometri de oraşul Călan şi la peste 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia, una dintre destinaţiile în care ajungeau materialele aduse din Măgura Călanului.

Ascunsă în cea mai mare parte de pădure, cariera a fost una dintre cele mai importante exploatări din urmă cu două milenii. Aproape 20.000 de metri cubi de piatră provenită de aici au fost folosiţi la construcţiile dacilor, un volum impresionant, potrivit arheologilor, ţinând cont că blocurile de calcar au fost transportate pe distanţe pe distanţe de 45 – 90 de kilometri. Pietrele tăiate şi şlefuite la Măgura Călanului compuneau zidurile puternice ale cetăţilor dacice ori au fost folosite la înzestrarea aşezărilor cu terase, turnuri, trepte, drumuri pavate şi sanctuare.

„Întreaga cantitate de piatră destinată construcţiilor a fost adusă de la zeci de kilometri depărtare, de pe Valea Streiului, din jurul Boşorodului de astăzi. Ea a fost scoasă în bună parte din cariera de pe Dealul Măgura, ce aparţine satului Sânta Maria de Piatră. Aici este locul cel mai apropiat de unde se putea aduce calcar cochilifer, piatră ce se lăsa uşor cioplită”, scria Ion Horaţiu Criişan. Zidurile erau fasonate încă din carieră, iar la faţa locului se făceau doar retuşurile, completa arheologul.

Reţeaua de drumuri antice
După ce erau desprinşi din stâncă, bolovanii de dimensiuni impresionante erau prăvăliţi pe o pantă abruptă, pe o distanţă de circa 400 de metri. La poalele dealului, blocurile erau fasonate cu dălţile, iar după şlefuire erau sortate şi încărcate, iarna, în sănii trase de boi spre locurile unde dacii şi-au clădit cele mai mari cetăţi: Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Piatra Roşie, Băniţa sau Căpâlna. Blocurile mari ajungeau la cetăţile apropiate, iar cele mai mici erau transportate spre locuri ca Băniţa sau Sarmizegetusa Regia, pe distanţe mai mari.

„La primele perigheze pe care le-am întreprins ni s-a părut că deplasarea blocurilor brute din cariera de la Măgura Călanului (582 metri), până la Şesul Gorganului, unde acestea erau finisate, s-ar fi executat prin rostogolire, pe abruptul versant sudic al Măgurii. Reluarea cercetărilor a scos la iveală existenţa drumului antic în anumite porţiuni. El porneşte din carieră, mai bine zis din dreptul fiecărui front de lucru, sub forma unui păienjeniş de cări rutiere. Nenumărate blocuri de calcar au fost aduse chiar la marginea acestor drumuri în aşteptarea transportului. Toate căile se unesc apoi în una singură, care încinge limita nord-vestică a carierei şi debutează în Şesul Gorganelor”, susţineau cercetătorii Viorel Moraru şi Vasile Pârvu, autorii lucrării ştiinţifice „Noutăţi din Măgura Călanului”.

A avut un sfârşit brusc
Cariera avea forma literei L, cu dimensiuni de 600 de metri şi 400 de metri. „Ea emoţionează prin imensul travaliu desfăşurat aici. În porţiunea vestică, punctul La Peşteră, se găsesc uriaşe stânci rupte din flancul de calcar, pe care se observă limpede tentative de îmbucătăţire cu ajutorul penelor de oţel. O uriaşă cantitate de blocuri a fost extrasă şi transportată, dar, la fel, sute, poate chiar mii, acoperite cu muşchi, semiîngropate, se găsesc în carieră”, informau autorii lucrării „Noutăţi din Măgura Călanului”.

Unele blocuri de piatră aduse de daci din carieră erau inscripţionate cu litere greceşti, semn că dacii au fost ajutaţi de specialişti greci la construcţii, dar şi cu forme geometrice şi cu simboluri antice, cum este cel al caduceului – toiagul în jurul căruia sunt încolăciţi doi şerpi, despre care unii istorici susţin că avea rolul de a apăra incinta carierei de făpturi demonice. Locul nu a mai putut fi apărat însă de romani. „Cariera, aşa cum se prezintă azi, sugerează cu putere că activitatea de aici şi din zona atelierelor a cunoscut un sfârşit brusc, probabil iminenţa războiului din 101 – 102. Cariera nu a mai funcţionat, cu toată bogăţia de material existent acolo. Putem dar să considerăm statutul actual al carierei drept premergător primului conflict de amploare, războiul daco-roman din 101 – 102”, susţin cercetătorii Viorel Moraru şi Vasile Pârvu.

În prezent, aşezarea de pe Măgura Călanului a rămas ascunsă de o pădure care, din loc în loc, este brăzdată de drujbe şi de drumurile TAF-urilor. Este un loc impresionant însă aproape inaccesibil, în lipsa indicatoarelor de informare şi a promovării lui.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum arătau, de fapt, cetăţile dacice: zeci de mii de blocuri de piatră au compus cele mai misterioase clădiri antice

Una dintre marile provocări oferite celor care au cercetat trecutul poporului român a fost reconstituirea cetăţilor dacice. Numeroase controverse au iscat, de-a lungul ultimelor două secole, modul în care ar fi ar fi arătat aşezările regale ale strămoşilor noştri.

Cetăţile mai puţin cunoscute ale dacilor: locul ascuns al celui mai ciudat cimitir de copii şi situl UNESCO uitat de autorităţi

Mai puţin celebre decât cetăţile antice din Munţii Orăştiei, loc unde s-a aflat capitala regală a dacilor, câteva aşezări enigmatice, ridicate pe stânci, oferă vizitatorilor experienţe de neuitat. Arheologii care au explorat vechile fortăreţe de la Hunedoara, Ardeu şi Băniţa povestesc despre enigmele pe care acestea şi le-au dezvăluit de-a lungul ultimilor ani şi care stârnesc controverse.

Ce se ascunde sub Sarmizegetusa Regia. Misterul reţelei subterane construite în incinta sacră a fostei capitale antice

Un document din Arhive dezvăluie planurile autorităţilor regimului comunist, din urmă cu trei decenii şi jumătate, pentru Sarmizegetusa Regia. Incinta sacră a fostei capitale a Regatului Dac urma să fie dotată cu una dintre cele mai complexe reţele de canalizare, care avea aproape doi kilometri de canale şi zeci de cămine, unele adânci de peste patru metri

Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1

Imagini din aceeasi galerie
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 2
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 3
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 4
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 5
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 6
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 7
  •  Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 7
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 8
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 9
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 10
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 11
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 12
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 13
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 14
  • Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 15
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: