Legenda tunelurilor megalitice dacice. Cât adevăr este în teoria civilizaţiilor avansate pe care le-ar fi moştenit românii

Existenţa tunelurilor megalitice de lungimi impresionante, nedovedită vreodată, a fost de-a lungul timpului subiectul a numeroase relatări menite să ofere o dimensiune maiestuoasă civilizaţiei strămoşilor noştri.

În urmă cu patru decenii, Guvernul României estima la 250 de milioane de dolari valoarea investiţiei în amenajarea hidroenergetică din Retezat, care presupunea construcţia unor galerii subterane în lungime de 18,5 kilometri în munte, menite să capteze apele mai multor pârâuri, pentru a le revărsa în barajul Gura Apelor. Deşi pentru foraj şi pentru construcţia tunelurilor au fost folosite utilaje moderne, a fost nevoie de peste un deceniu, de cheltuieli impresionante şi de munca a mii de oameni pentru realizarea proiectului.

O serie de mărturii bizare, promovate de-a lungul timpului despre strămoşii noştri, îi prezintă însă ca fiind capabili de construirea unor reţele de tuneluri cu totul neobişnuite, chiar şi folosind unelte rudimentare. Astfel s-au creat miturile reţelei subterane care leagă cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, cel al tunelurile pe sub Dunăre, al galeriilor din Carpaţi şi altor astfel de construcţii megalitice, a cărei existenţă nu a fost niciodată dovedită.

Tunelurile secrete de sub Carpaţi
O legendă despre Sarmizegetusa Regia, propagată de amatorii de senzaţional, se referă la faptul că aşezarea din Munţii Orăştiei se suprapune unui oraş subteran care s-ar întinde pe 200 de kilometri pătraţi şi ar cuprinde şi celelalte aşezări antice din zonă. Informaţiile, contestate de majoritatea istoricilor, au fost lansate de un fost general de divizie, Vasile Dragomir, într-o serie de articole publicate la începutul anilor 1990. Potrivit acestuia, descoperirea ar fi fost făcută de armata română care căuta locuri pentru a construi unităţi militare. De asemenea, potrivit generalului de divizie, în zona Sarmizegetusei Regia ar fi existat o reţea de tuneluri subterane. Şi aceste teorii sunt respinse de majoritatea cercetătorilor.

Reţeaua secretă de tuneluri din Bucegi
O altă invenţie menită să stârnească imaginaţia şi mândria românilor despre strămoşii noştri din Antichitate prezintă existenţa unei reţele de galerii subterane în interiorul Bucegilor. Teoriile merg de la o reţea care comunică pe sub pământ cu piramidele din Egipt până la existenţa unei baze secrete pe care nimeni nu ar trebui să o cunoască sau tuneluri construite de civilizaţii extraterestre care monitorizează atent tot ce se întâmplă pe pământ. Tunelurile ar fi cunoscute de un număr foarte mic de persoane încă de pe vremea dacilor, când acestea aveau fie un rol strategic, fie ascundeau un tezaur. Aceleaşi galerii, a căror existenţă nu este dovedită, comunică prin munte cu Retezatul şi Rarăul, din masivul Ceahlău. Aceleaşi civilizaţii străvechi şi puţin cunoscute ar fi lăsat posterităţii tuneluri construite pe sub Dunăre, a căror existenţă a rămas doar un mit.

Tunelurile cetăţilor medievale
Nu doar lumea antică ar fi oferit motive de mândrie amatorilor de senzaional. Cele mai multe dintre cetăţile medievale preţuite de români au păstrat legendele unor tuneluri secrete, rămase încă nedescoperite. Cel mai lung dintre ele ar fi legat Castelul din Hunedoara de Cetatea devei. Legenda tunelului secret de sub Castelul Corvinilor nu este confirmată de istorici sau arheologi. Ea  spune că galeria, săpată în urmă cu mai multe secole, ar fi pornit de sub una dintre încăperile castelului sau din apropierea monumentului şi ar fi fost îndreptată spre Cetatea Devei, aflată la aproape 20 de kilometri de Hunedoara. Mitul este legat de faptul că în Dealul Cetăţii Devei au fost în trecut mai multe intrări în galeriile miniere, ale cărori intrări pot fi văzute. Într-o variantă a poveştii se spune că tunelul a fost săpat de prizonierii turci şi era folosit pentru deplasarea armatelor care apărau castelul şi cetatea.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Ce spune „biblia dacopaţilor“ despre strămoşii noştri. Dacia Preistorică, manualul care arată cum a fost cucerită Europa de adoratorii lui Zamolxis

Prometeu este strămoşul dacilor, pelasgii, consideraţi de autor unul dintre cele mai strălucite popoare din Neolitic, îşi au originile în actualul ţinut al României, iar lui Zamolxis - „zeul moş” sau Saturn, preistoricii îi închinau monumente megalitice în munţii Daciei. Sunt câteva dintre teoriile amintite în lucrarea Dacia Preistorică, de Nicolae Densuşianu, un volum complex, care a stârnit dezbateri nesfârşite.

Zamolxis, în cele mai stranii mărturii antice: „Geţii aleg în fiecare an un sol pentru a-l trimite zeului lor. Este înjunghiat cel socotit cel mai vrednic”

Zamolxis a fost recunoscut de numeroşi autori din lumea antică drept divinitatea supremă a geţilor. O serie de mărturii istorice, vechi de milenii, au oferit detalii despre viaţa şi învăţăturile personajului misterios.

Ritualurile erotice şi macabre prin care tracii îşi venerau zeii. Ce rol aveau orgiile sexuale în practicile strămoşilor noştri

Tracii îşi venerau zeii prin numeroase ritualuri care au stârnit uimirea autorilor antici. Unele implicau orgii sexuale, în timp ce altor zei li se ofereau sacrificii umane. A existat o mare diferenţă culturală între geţii din nordul Dunării şi celelalte triburi tracice, susţin istoricii.