Leacurile băbeşti cu care românii uluiau lumea în trecut. Cu ce se tratau în lipsa medicilor şi medicamentelor

Leacurile băbeşti cu care românii uluiau lumea în trecut. Cu ce se tratau în lipsa medicilor şi medicamentelor

Foto: delcampe.net.

Fără medicamente, doctori şi lucrări ştiinţifice la îndemână, românii din secolele trecute se bazau pe „leacurile băbeşti”, pentru a se trata de boli. Unele erau cu totul neobişnuite.

Ştiri pe aceeaşi temă

Românii din secolele trecute şi-au uimit adesea vizitatorii veniţi din alte regiuni ale Europei prin felul în care îşi tratau bolile.

În lipsa medicamentelor şi a doctorilor din comunităţile rurale, a cărţilor de medicină care au început să apară în ţinuturile româneşti abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, bolnavii apelau adesea la leacurile oferite de medicina populară. Piperul, şofranul, apa de trandafiri, vinul şi plantele medicinale erau folosite adesea în tratamente. Manuscrise vechi de la mijlocul secolului al XVIII-lea, redate în volumul „Medicina şi farmacia în trecutul românesc” (Gh. Pompei Samarian, 1938) dezvăluiau ce reţete tradiţionale erau prescrise în satele româneşti la acea vreme. Iată câteva dintre acestea:

Răcelile, tratate cu gutui şi usturoi
„De tuse, să iei gutuie, să o ungi cu unt de vacă şi s-o bagi în oală să fiarbă foarte bine, deci să mănânce gutuia şi să bea zeama. Sau: usturoi copt cu miere, să fie mâncat pe nemâncate. Alta: să fierbi smochine cu vişine, să strecori şi să bei”. Şi: „De tuse, rădăcină de căpşună cu frunză, să o fierbi cu vin într-o ulcea nouă de jumătate de oca vin şi să bea pe nemâncate, şi dimineaţa şi seara”.

Usturimea de ochi, tratată cu trandafir şi şofran
„Când te mănâncă ochii: şofran şi trandafir frământat ca făina, se mestecă şi se pune la ochi”. Şi: „De orbiciune: să-şi rază unghiile acel bolnav şi să le pună într-o lingură şi cu ţâţă de fată să le bage în ochi". Sau: „Să te speli cu sabur (n.r. plantă) la ochi”.

Durerile de măsea, tratate cu vin
„Când doare gura: trandafir uscat şi ars, să-l faci fărină, presari dinţii. Sau: popitnic (buruiană) se fierbe cu vin şi se ţine în gură. Iar de putrezimea dinţilor: şofran care în chip ca făina, să presari dinţii şi mestecat cu miere unge dinţii". Sau: „Cui pute gura, frunză de salcie albă să o fierbi şi să speli gura de zece ori în oţet”.

Dureri de cap, tratate cu miere şi muşte pisate
„La durere de cap: muşte pisate şi amestecate cu miere, să ungi la cap, în creştet”.  Şi: „Flori de soc, să le fierbi şi să speli capul, într-o zi de nouă ori”. Şi: „să iei chimen şi să pisezi bine şi să presari cu acest chimen o felie de pîine, apoi să stropeşti pe deasupra chimenului cu oţet şi să legi la cap”. Sau: „Să iei castraveţi muraţi şi să-i tai în felii şi să legi la frunte. Este bună şi varza murată tot pentru dureri de cap”.Şi: „De dureri de cap: când te doare capul caută pelin alb şi ia o frunză şi o opăreşte cu oţet, şi caută postav roşu nou şi arde-l şi-l fă scrum, şi miere şi albuş de ou, le amestecă toare la un loc şi leagă la cap”.

Infecţiile urechilor, tratate cu vin
„Când curge puroi din ureche: să se ude cu vin şi să se pice în ureche”. Sau: „rădăcină de hrean, să-l pisezi bine şi să-l storci în ureche, trei picături”.

Durerea de inimă, tratată cu apă de trandafir şi pelin
„De durere de inimă: apă de trandafiri şi apă de pelin să le amesteci şi să îi dai să bea”. Sau: „De inimă: rădăcină de rug şi de mărăcine pisate, să le bea cu vin cald”. Şi: „Cine are venin la inimă să fiarbă cimbru cu oţet şi cu miere, să le fiarbă toate într-un vas că-l vor tămădui”.

Durerile de picioare, tratate cu balegă de oaie
„De durere de picioare: frunză de dafin şi balegă de oaie, să amesteci toate şi să le ţii la picioare şi la trup”.

Durerile de gât, tratate cu miere şi scorţişoară
De durere de grumaz: caută scorţişoară şi umbir, trei dramuri, să le pisezi toate la un loc, să le amesteci toate la un loc cu miere, să le legi la grumaz fierbinte.

Limbricii, trataţi cu soc
De limbrici: frunză de soc, să o pisezi bine şi să o fierbi cu apă. Se bea în trei zile.

Problemele de prostată, tratate cu miere şi rachiu
„Pentru încuiatul udului, miere şi săpun, rachiu de rom şi mărar şi molatră, să le pisezi bine şi să le faci turtă şi să le pui la mădulariu”.

Hemoragiile nazale, tratate cu baligă
„De sânge din nas: baligă de cal caldă şi să pui ca o cărămidă pisată şi cu câlţi de in, la tâmplele capului şi în creştet”.

Hemoroizii, trataţi cu oţet şi praz
„De trânji, când vor fi ieşiţi: să stingi spuză de oţet iute şi să pui într-o cârpă şi să pui la şezut cât vei putea răbda, după aceea să fierbi praz şi cu zeama prazului să te speli acolo unde sunt trânjii ieşiţi”. Şi: „Cui iese dosul şăzutului: să cauţi ţepi de orz şi floare de pătlagină şi să le pisezi bine amândouă odată la un loc şi să le fierbi şi te spală cu ele la şezut”. Şi: „Să pui carne grasă şi sămânţă de cânepă şi iarbă pucioasă, să amesteci, că va trece după ce va afuma”. Şi: „frunză de nuc să pisezi şi să plămădeşti cu rachiu tare, şi să-l bea”.


Mai puteţi citi şi:

Ritualurile medievale cu care românii „alungau“ ciuma. Fete despuiate alergau în jurul satelor, tineri îngropaţi de vii

Zece creaturi de coşmar de care românii s-au temut mereu. Strigoii, Muma Pădurii şi duhurile, unele dintre cele mai mari spaime din mitologia populară

Şase ucigaşi de strigoi, anchetaţi după ce au dezgropat cadavrul unui adolescent şi i-au ars inima

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: