Lacul Cinciş, şase decenii de la înfiinţare. Cum arată acum „litoralul Hunedoarei”, clădit pe ruinele a cinci sate | VIDEO
0
Au trecut şase decenii de la începerea amenajării lacului Cinciş şi a barajului său. Zona a trecut prin mari transformări, unele dăunătoare mediului.
Lacul Cinciş şi barajul său au fost înfiinţate la începutul anilor ´60, pentru a asigura alimentarea cu apă a Hunedoarei şi a combinatului siderurgic.
Cu timpul, a devenit o zonă de agrement tot mai populară, iar după 1990, a fost invadat de construcţii. Aproape 100 de case de locuit, vile, campinguri, moteluri, case de vacanţă au fost ridicate pe malul sudic, în timp ce malul opus, inaccesibil cu autoturismul, a rămas acoperit de pădure.
Turismul a avut un impact major asupra lacului de acumulare, folosit în trecut ca sursă principală de apă potabilă pentru locuitorii municipiului. Ani în şir, dejecţiile şi apa uzată provenită de la construcţiile de pe mal au fost deversate în apă. Abia în urmă cu doi ani, au fost demarate lucrările la reţeaua de apă şi canalizare la care vor fi racordate proprietăţile de pe ţărm.
„Investiţia este necesară, deoarece locuinţele din zonă precum şi campingurile şi motelurile din zonă nu dispun de un sistem de canalizare menajeră, canalizarea menajeră deversându-se în lac sau în fose septice individuale”, se arată în documentaţia investiţiei derulată de Primăria Teliucu Inferior. Lucrările la noua reţea de utilităţi sunt la final.
Lacul Cinciş. VIDEO: ADEVĂRUL
În timp ce problema apei uzate din lacul de acumulare se apropie de rezolvare, gunoaiele aruncate de localnici şi turişti pe malurile lacului, în pădure, în apele sale şi ale Cernei continuă să polueze întreaga zonă. Tone de gunoaie s-au amestecat cu aluviunile de la „coada” Cincişului, în timp ce altele sunt purtate de ape şi inundă ţărmul. În fiecare an, noi construcţii sunt ridicate în vecinătatea lacului de acumulare, iar malurile sale sunt terasate şi excavate pentru a face loc viitoarelor clădiri, parcări şi drumuri de acces.
Biserica de pe malul Lacului Cinciş. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Drumul principal de acces din Hunedoara spre Cinciş a rămas, de peste un deceniu, într-o stare dezolantă, fiind considerat, pe sectorul care înconjoară lacul, una dintre cele mai degradate şosele din judeţul Hunedoara.
Malurile Lacului CInciş, ocupate de tot mai multe cnstrucţii. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Cum a fost construit barajul Lacului Cinciş
Aflat la mai puţin de 10 kilometri de Hunedoara, barajul Teliuc - Cinciş a fost construit în timp record la începutul anilor ´60, într-o vreme în care combinatul siderurgic din Hunedoara, pe care urma să îl deservească, se afla în plină dezvoltare, fiind unul dintre cele mai mari din sud-estul Europei, iar mii de oameni erau angajaţi la exploatările miniere de fier din zonă.
Barajul Lacului Cinciş în 1962. Foto: Arhiva CSH
Lacul de acumulare are o întindere de peste 250 de hectare şi o capacitate de aproape 30 de milioane de metri cubi de apă şi a înghiţit în anii ´60 vetrele satelor Cinciş, Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni, aşezări vechi din Ţinutul Pădurenilor, cu o istorie de peste jumătate de mileniu, unele păstrătoare ale unor vestigii antice.
Barajul Lacului Cinciş. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Barajul Lacului Cinciş, considerat un baraj de importanţă deosebită, a fost construit în numai 14 luni, în perioada 1962 - 1963, şi inaugurat în 1964. Structura sa este din beton, având grosimea la bază de 14 metri şi la coronament de 4,5 metri şi un volum total de 43,5 milioane de metri cubi. Are forma unui arc care leagă doi versanţi, o lungime de 221 de metri şi o înăţime de 48 de metri, ridicându-se la circa 300 de metri deasupra nivelului mării. În baraj, s-a înglobat o conductă metalică cu Ø=800 mm, pentru a servi ca golire de fund. Barajul a mai fost prevăzut cu o priză de apă pentru alimentarea Combinatului Siderurgic Hunedoara. La construcţia sa au fost efectuate săpături – 36.250 m³; betoane 62.000 m³. Iar pentru prepararea betonului, din lipsa nisipului în amplasament, s-a folosit nisip de concasaj produs la faţa locului.
Construcţia barajului Cinciş a dus la dispariţia a cinci sate din Ţinutul Pădurenilor, aflate pe valea râului Cerna. Localnicii au fost strămutaţi, iar peste 100 de case, împreună cu bisericile, şcolile şi cimitirele din vechile aşezări au ajuns sub ape. Cele mai multe dintre clădiri au fost demolate, iar sătenii au fost mutaţi pe deal, unde şi-au ridicat case noi. Şi mormintele au fost mutate pe deal, la Cinciş, însă multe au rămas sub lac. Ruinele a două biserici, una ortodoxă şi cealaltă romano-catolică au rămas abandonate în coada lacului Cinciş. A treia biserică, veche din vremea Huniazilor, a fost demolată, înainte ca locul să fie înghiţit de ape, chiar dacă localnicii s-au opus distrugerii acesteia.
Vă recomandăm să mai citiţi:
VIDEO Scufundări până la 25 de metri adâncime în Lacul Cinciş, în căutarea tânărului luat de ape
Se încarcă comentariile...
