Kosonii dacilor sunt vânduţi cu 5.000 de dolari în SUA. Zeci de oferte pentru monedele de aur din Sarmizegetusa Regia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preţul kosonilor variază între 1.175 de dolari şi 5.000 de dolari, în SUA.
Preţul kosonilor variază între 1.175 de dolari şi 5.000 de dolari, în SUA.

Monedele de aur ale dacilor, provenite din zona Sarmizegetusei Regia, au mare căutare pe Internet. Cei care le oferă pe site-urile de vânzări din Statele Unite ale Americii le estimează la valori cuprinse între 1.175 de dolari şi 5.000 de dolari pentru o piesă care cântăreşte în jur de 8,5 grame.

Marile site-uri de vânzări din Statele Unite ale Americii au înregistrat zeci de anunţuri în care sunt oferite colecţionarilor monede Koson. Cel mai scump stater din aur scos la vânzare pe e-bay costă 5.000 de dolari. O altă firmă specializată în tranzacţii cu numismatică oferă kosoni la preţul de 2.650 de dolari. Monedele sunt descrise astfel: „monedele Koson au fost bătute în jurul anului 42 î. Hr., când Brutus, asasinul exilat al lui Iulius Cezar, strângea trupe în nordul Greciei pentru a lupta cu Marc Antonius şi Octavian. Brutus avea propria sa monetărie, dar aceste monede erau evident un dar de la un rege al Daciei din teritoriul Dunării inferioare. Numele Koson apare pe monedă, iar numele lui Brutus este redus la o monogramă ştanţată pe unele piese. Vulturul care calcă în picioare un sceptru şi o coroană de flori simbolizează sentimentele anti - monarhice care au determinat asasinarea lui Cezar. Designul kosonilor arată ataşamentul lui Brutus faţă de tradiţiile Republicii Romane, vezi J. Winkler, "Consideraţii despre moneda Koson” (1972)”.

Un alt vânăzător oferă kosoni pentru preţul de 2.632 de dolari, pe care l-a redus de la 9.750 de dolari. „Deşi identitatea numelui Koson rămâne incertă, monedele cu acest nume provin din vremea consului L. Brutus. Designul kosonilor exprimă propaganda lui Brutus în războiul civil: pe aversul monediei este reprezentată lupta împotriva tiraniei, iar reversul reprezintă victoria acvilei romane”, sunt descrise piesele. O altă ofertă de monede Koson este de 1750 de dolari pentru o piesă. „Teoria generală presupune că inscripţia KOΣΩN provine de la numele unui rege dac, ale cărui trupe au fost angajate de Brutus. Monedele au fost descoperite în România şi se presupune că au ajuns aici aduse de trupele care se întorceau acasă după bătălia în care au luptat pentru a apăra Republica împotriva forţelor rămase loiale lui Iulius Cezar, după uciderea acestuia”, informează vânzătorii.

Cele mai multe oferte de pe Internet plasează kosoni la valori între 1.700 de dolari şi 1.500 de dolari, iar cel mai ieftin kosoni oferiţi spre vânzare au preţul de 1.175 de dolari piesa.

Potrivit cercetătorilor, staterii din aur descoperiţi doar la Sarmizegetusa şi în împrejurimle celorlalte cetăţi dacice au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos. Monedele dacice cântăresc în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. Staterii sunt inscripţionaţi însă cu litere greceşti.

Provin din Munţii Orăştiei

Cercetătoarea Iudita Winkler afirma în urma studiului elaborat „Consideraţii asupra monedei Koson” (1972) că monedele ar fi fost făurite într-una din cetăţile dacice. „Prezintă importanţă pentru stabilirea locului de emitere a monedelor Koson, fără îndoială, aria de răspândire şi ambianţa în care ele au fost descoperite. Teza că locul de emitere trebuie plasat în regiunea unde ele apar cel mai frecvent, deci în Munţii Orăştiei, centrul fortificat al regilor daci, ni se pare cea mai verosimilă, dat fiindcă nu există dovezi univoce care să ne oblige să-I considerăm pe Coson un rege în preajma Dunării. Din cele expuse reţinem în concluzie că moneda cu legenda Koson, deosebindu-se prin stilul ei de emisiunile romane şi fiind atestată numai prin descoperiri de pe teritoriul Daciei, trebuie considerată ca o emisiune locală, care ne indică o alianţă a regelui Coson cu Brutus. Emiterea ei începe ca atare în anul 43 î.Hr., extinzându-se asupra unei perioade de relativ scurtă durată, dar neprecizabilă”, scrie Iudita Winkler.

Până în prezent peste 1.000 de Kosoni, proveniţi din Sarmizegetusa Regia, au fost recuperaţi de autorităţile române, după ce au fost descoperiţi în urma unor săpături ilegale efectuate de braconieri şi traficaţi pe piaţa neagră a antichităţilor. Primele monede Koson au fost descoperite, potrivit istoricilor, începând din secolul XVI. Locul descoperirii a fost, cel mai mai probabil, albia râului Strei, unde nişte pescari au găsit o comoară impresionantă de galbeni, despre care se credea că a fost ascunsă de regele dac Decebal.


Vă recomandăm şi:

Descoperirile uimitoare din cetatea dacilor Sarmizegetusa Regia: comori de aur, obiecte stranii şi mii de kosoni

O legendă veche din Munţii Orăştiei spune că în noaptea de Sânziene flăcările bat pe comori, iar oamenii pot vedea, deasupra locurilor unde acestea au fost ascunse, scântei ridicându-se spre cer. Mirajul aurului i-a îndemnat pe oameni, de secole, să scotocească ascunzişurile munţilor unde s-au aşezat strămoşii noştri. O serie de descoperiri din Sarmizegetusa Regia a scos la iveală bogăţia vechilor locuitori ai acestui ţinut.

Kosoni din aur proveniţi din tezaurele de comori sustrase din Sarmizegetusa Regia au fost repatriaţi din Belgia

Trei kosoni din aur au fost recuperaţi din Belgia de autorităţile statului român. Monedele dacice fac parte dintr-un tezaur furat de braconieri din Sarmizegetusa Regia.

Ce făceau dacii cu banii şi de ce nu îi foloseau niciodată pentru comerţ? Secretele monedelor Koson din aur, descoperite în Sarmizegetusa Regia

Cele mai importante tezaure monetare descoperite în România provin din antichitate. Kosonii din aur au fost găsiţi doar pe teritoriul vechii Dacii, în schimb cele mai multe dintre piesele monetare scoase la iveală în urma săpăturilor arheologice sunt monede de import. Dacii nu erau interesaţi de folosirea banilor în comerţ, potrivit istoricilor.

Hunedoara



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite