Iubirile interzise ale fiicei Ceauşeştilor. Cum au devenit relaţiile intime ale Zoiei un coşmar pentru mama sa

Iubirile interzise ale fiicei Ceauşeştilor. Cum au devenit relaţiile intime ale Zoiei un coşmar pentru mama sa

Zoia Ceauşescu şi mama sa.

Mărturii rare despre viaţa intimă a familiei Ceauşescu arată cum încerca Elena, soţia fostului dictator comunist Nicolae Ceauşescu, să/i găsească fiicei sale un ales pe măsura pretenţiilor ei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cele mai controversate imagini video în care apare Zoia Ceauşescu (1949 - 2006), fiica fostului preşedinte comunist Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale Elena Ceauşescu, datează din 24 decembrie 1989, din toiul revoluţiei care a înlăturat dictatura comunistă din România. Rezemată de zid, alături de cei doi câini ai săi, Zoia apărea înconjurată de militarii şi de revoluţionarii care au participat la arestarea ei.

„Ajunul de Crăciun îl petrece în mijlocul paraşutiştilor veniţi de la Timişoara să ne ajute. Şi Crăciunul după gratii, sperăm”, comentau crainicii, pe fundalul audio al filmului prin care li se arăta românilor prăbuşirea Zoiei şi cum trăiau moştenitoarea cuplului Ceauşescu şi soţul ei în vila din complexul Primăverii.

„Priviţi acest chip. Alcoolică în ultimul grad. Doza de obrăznicie nu-i lipseşte, fără îndoială, specifică unor copii de bani gata, de bani supţi din sudoarea frunţilor noastre, ale muncitorilor şi ţăranilor români”, continuau comentatorii, în timp ce imaginile video prezentau valuta, bijuteriile, ţigările confiscate de la aceasta.

Cum se amesteca Elena în viaţa fiicei sale

Portretul Zoiei Ceauşescu din zilele de foc ale Revoluţiei din Decembrie 1989 se potrivea mai puţin cu relatările despre ea din anii 1980, pe care Ion Mihai Pacepa, fostul şef al spionajului românesc, le făcuse în presa americană.

„Un matematician pasionat, Zoia este un dizident autentic, luptând împotriva cultului personalităţii tatălui său şi împotriva regimului de teroare al mamei sale”, scria Pacepa.

Fostul consilier al cuplului Ceauşescu, însărcinat cu supravegherea fiicei şi a celor doi fraţi ai ei, Nicu şi Valentin, susţinea că Zoia avea o relaţie tensionată cu părinţii ei şi nu împărtăşea grandomania acestora. Elena Ceauşescu se implicase în viaţa ei personală, încercând din răsputeri să-i alunge pretendenţii care nu-i erau pe plac şi să-i găsească un soţ pe placul ei.

Un episod ciudat relatat de fostul şef al spionilor prezenta povestea de iubire, din anii 1970, dintre Zoia şi ziaristul Mihai Matei. Din ordinul Elenei, tânărul corespondent la Lumea, o revistă românească de politică externă, a fost pus sub urmărire informativă.

„Ura Elenei creştea tot mai mult, hrănită de pasajele din intercepţiile telefonice, transcripţiile microfoanelor şi filmele facute în secret cu privire la întâlnirile lui sexuale cu Zoia. Acum, Elena se enerva numai la auzul numelui de Mihai. Pur şi simplu nu mai vreau să mai aud de ticălosul ăsta nici măcar o zi în plus. L-aş putea omorî ca pe un vierme. Un accident de maşina sau cam aşa ceva. Dar fiică-mea cu minte de găina ar putea face din asta o mare dramă. Vreau să fie trimis peste hotare şi lasat acolo până putrezeste, a spus Elena, a cărei voce devenise brusc caustică. M-am săturat să tot am coşmaruri noapte de noapte din cauza lui”, scria Pacepa, în volumul „Orizonturi Roşii”. Ziaristul a fost îndepărtat în cele din urmă de Zoia.

Zoia, urmărită pas cu pas de mama sa

Autorul susţinea că Zoia era decisă să îşi caute un soţ singură, dar orice nume pe care îl propunea se izbea de respingerea mândra a mamei sale, care considera că niciunul dintre prietenii fiicei sale nu era suficient de nobil pentru viitoarea dinastie Ceauşescu.

„Acesta a fost începutul unei lupte acerbe cu Elena, care până la urmă a hotărât să urmărească pas cu pas viaţa personală a Zoiei. Microfoanele au fost instalate pretutindeni, de la dormitoarele şi camerele de baie ale apartamentelor sale şi biroului până la Mercedesul său alb, coupe a cărui staţionare devenise familiară la întrunirile tinerilor din lumea bună în Bucureşti - tot acest arsenal fiind completat cu o minuţioasă supraveghere fizică de 24 de ore”, informa fostul spion.

În acelaşi timp, Elena se preocupa de aranjarea unei căsătorii fiicei sale, cu un bărbat pe placul ei.

„În vara anului 1977, Elena m-a trimis la Paris pentru două săptămâni cu fiica ei, Zoia, pentru a-i aranja acesteia o întâlnire <<accidentală>> cu un bărbat pe care ea îl selectase să devină viitorul soţ al Zoiei. Într-o seară, când ne aflam într-un club de noapte din Montmartre, Zoia a răbufnit, înţelegând ce se petrece: <<Nu vreau ca soţul meu să fie ales de altcineva decât de mine, nu vreau să îmi petrec toată viaţa doar făcând copii. Vreau să îmi hotărăsc eu viaţa, nu reguli sau legi ridicole”, scria Pacepa, în manuscrisul cărţii sale.

În 1980, Zoia l-a cunoscut pe Mircea Oprean, inginer din Sibiu şi cadru universitar la Politehnică, omul care i-a devenit soţ.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Raportul secret al CIA despre Ceauşescu. Cum au intuit americanii în 1987 „iarna lungă şi fierbinte“ care i-a adus sfârşitul

Teroarea instaurată de Ceauşescu după greva din 1977, relatată în note secrete. Cum s-au destăinuit minerii jurnalistului american de la The New York Times

Mega-proiectele de transport ale epocii Ceauşescu. Povestea celor 3.200 de kilometri de autostradă plănuiţi în anii '60 şi a celui mai mare canal fluvial

citeste totul despre: