Istoria telegondolei din Valea Jiului care duce spre nicăieri. Cum „au spart“ românii 10 milioane de euro degeaba

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pasul Vulcan, zona de agrement din Valea Jiului în modernizarea căreia au fost investite peste zece milioane de euro, a devenit o staţiune fantomă.

În cea de-a doua zi a Crăciunului, în parcarea de la poalele Muntelui Vâlcan, mai puţin de zece turişti au aşteptat intrarea în cabinele telegondolei care urma să pornească spre Pasul Vulcan. Niciunul dintre vizitatori nu şi-a făcut însă mari speranţe că locul de agrement spre care se îndreaptă le va oferi satisfacţii.

„Am venit din Craiova şi ne-am cazat la o cabană din Staţiunea Straja, aflată la mai puţin de o oră distanţă, şi ne-am hotărât să vizităm şi Pasul Vulcan. Ne-am luat săniile pentru că vom urca cu telegondola şi vom coborî pe şoseaua acoperită de zăpadă”, spune Lucian, un tânăr venit cu familia la munte. Administratorul telegondolei, care îi întâmpină pe vizitatori la urcare, pune lipsa turiştilor din Pasul Vulcan pe seama „sărăciei din Valea Jiului” şi a lipsei investiţiilor. Totuşi, în ultimii ani, pentru modernizarea zonei de agrement au fost cheltuite peste zece milioane de euro.

Cea mai mare parte a fondurilor, circa 33 de milioane de lei, a fost alocată de Ministerul Turismului, în perioada 2009 – 2012, pentru achiziţia şi amenajarea telegondolei cu care turiştii pot urca pe un traseu de trei kilometri, din Vulcan în Pasul Vulcan.

Telegondola a fost inaugurată în februarie 2011, în prezenţa fostului ministru al Turismului, Elena Udrea.  La punerea în funcţiune, telegondola a fost anunţată drept cea mai mare investiţie în turism realizată în Valea Jiului după 1990. De asemenea, autorităţile anunţau construirea în zonă a unul domeniu schabil vast, care urma să cuprindă atât Pasul Vâlcan cât şi staţiunea învecinată de la Straja (Lupeni).

Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, se mândrea cu interesul pe care oamenii de afaceri din zonă îl arătau pentru Pasul Vâlcan, datorită telegondolei, însă cu timpul, în lipsa turiştilor aşteptaţi, telegondola s-a dovedit ineficientă.

image

Drumul - pârtie

Mai util, spun localnicii, a fost drumul judeţean de patru kilometri, din parcarea de la poalele muntelui până în Pasul Vulcan. Peste 12 milioane de lei au fost investiţi în proiectul de modernizare a şoselei Vulcan – Pasul Vulcan, finanţat în cea mai mare parte de Uniunea Europeană. Investiţia a fost inaugurată în toamna anului 2014, însă noul drum a fost folosit mai mult ca pârtie de schi şi de sanie. Vara, zona turistică este aproape pustie, iar iarna, şoseaua rămâne acoperită cu zăpadă şi este transformată, astfel, în loc de distracţie pentru puţinii vizitatori.

Pasul Vâlcan, decembrie 2016

„Pârtia care se formează pe drumul prin pădure este singurul motiv pentru care mai ajungem în Pasul Vulcan. Ne-am pus mari speranţe că zona turistică va deveni o staţiune adevărată, după inaugurarea telegondolei, însă investiţiile nu au mai continuat, ba, dimpotrivă. Nu mai vin turişti pentru că nu au nici măcar unde să bea un ceai. Sunt peste 50 de cabane, majoritatea vechi, aproape toate pustii, şi niciun restaurant sau bar. Turiştii vin doar de Crăciun, de Anul Nou şi în weekend”, spune cabanierul Mircea Stoica.

image

În staţiunea „fantomă” Pasul Vulcan există două pârtii, dotate cu teleschiuri, însă nu sunt folosite aproape deloc, nici măcar în aceste zile, în care zăpada ajunge la jumătate de metru. Pe terenul lor au crescut buruieni şi au reapărut puieţii de brad, în timp ce instalaţiile lor au înţepenit din cauza ruginei. Cei care plătesc un bilet de 10 lei pentru un drum dus- întors cu telegondola Pasului Vulcan se pot bucura, totuşi, de priveliştile impresionante ale Masivului. În această perioadă, un covor gros de omăt acoperă şi ascunde urâţenia cabanelor dărăpănate din zona turistică şi dă şi mai mult farmec pădurilor de pe culmi.

Turiştii mai pot admira o statuie ecvestră a domnitorului Mihai Viteazul, care ar fi trecut prin zonă în urmă cu peste patru secole, şi două tunuri care amintesc de luptele crâncene din Primul Război Mondial. Singurul bar din Pasul Vulcan s-a închis din acest an.

image

Zona are încă potenţial de a se dezvolta, fiind situată pe un versant nordic, unde zăpada persistă mai mult timp, crede Mircea Stoica, reprezentant al asociaţiei cabanierilor din zonă. „Investitorii s-au lăsat aşteptaţi, nimeni nu  a mai construit nimic, pentru că oamenii de afaceri preferat să investească în staţiunea Straja, aflată în vecinătate, unde iarna vin mii de turişti”, spune cabanierul.

image

Vă recomandăm şi:

Cele mai frumoase trasee montane din Hunedoara: locurile de vis din Retezat şi ţinutul cetăţilor dacice

Hunedoara oferă călătorilor pasionaţi de excursiile pe munte un număr impresionant de atracţii turistice. Cele mai frumoase trasee montane din România pot fi străbătute în Parcul Naţional Retezat, în Munţii Orăştiei unde se află cetăţile dacice, în Masivele Parâng şi Vâlcan.

Râuşor, „perla“ ascunsă a Retezatului. Muntele vegheat de Castelul din Carpaţi

VACANŢĂ DE IARNĂ Străjuită de ruinele Cetăţii Colţ, zona turistică Râuşor impresionează prin farmecul peisajelor spectaculoase ale Munţilor Retezat. Înfiinţată în urmă cu 40 de ani, staţiunea are circa 50 de cabane private, dar şi singura pârtie de schi din Retezat.

Lacurile glaciare: minunile albastre din Parcul Naţional Retezat

Peste 50 de lacuri glaciare împodobesc, ca nişte mărgele strălucitoare, Masivul Retezat. Sunt atracţiile principale ale Parcului Naţional Retezat care datorită lor a primit numele de "tărâmul fermecat cu ochi albaştri".

FOTO Poiana Pelegii, locul din inima Retezatului unde ajungi cu maşina

Poiana Pelegii, judeţul Hunedoara, este punctul final al singurului drum care îi aduce pe turişti cu maşina în Parcul Naţional Retezat. Este un loc de vis, din care pornesc cele mai spectaculoase trasee pe munte, printre care şi cel spre lacul glaciar Bucura.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite