Imaginile bizare de pe şantierul celui mai spectaculos tunel feroviar construit de români după 1989: „Mutaţi conducta aia”

Imaginile bizare de pe şantierul celui mai spectaculos tunel feroviar construit de români după 1989: „Mutaţi conducta aia”

O conductă de gaz aşteaptă să fie relocată de pe traseul magistraşei feroviare de mare viteză. FOTO: Corvin/ Asociaţia Pro Infrastructură.

Imaginile publicate de membrii unei asociaţii care monitorizează marile proiecte de infrastructură din România arată unul dintre motivele pentru care construcţia celui mai spectaculos tunel feroviar are întârzieri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Asociaţia Pro Infrastructură, care monitorizează proiectele mari derulate de statul român în Transporturi, susţin că o conductă de gaz încurcă planurile constructorilor celui mai mare tunel feroviar aflat în şantier în România.

„Tunelul feroviar Turdaş, cea mai scumpă şi mai complexă structură nouă din întreaga reconstrucţie a Coridorului Rin-Dunăre de până acum, nu poate fi terminat din cauza... ţevii pe care o vedeţi. Investiţia, care singură valorează sute de milioane de lei, este blocată pentru că nici statul şi nici proprietarul conductei de gaz nu au fost în stare, în aproape 4 ani, să pună în aplicare soluţia de relocare potrivită! Astfel, costurile cresc şi trenurile se târăsc pe traseul vechi care a fost deja parţial dezafectat în aşteptarea inaugurării. Stadiul fizic pe lotul Vinţu-Simeria, din care face parte Tunelul Turdaş, este de peste 95%! Solicităm CFR Infrastructura şi companiei Transgaz... de fapt ce să mai solicităm?! Mutaţi conducta aia!”,a fost mesajul reprezentanţilor asociaţiei, alăturat imaginilor din zona tunelului. Până la această oră reprezentanţii constructorului şi ai Transgaz nu au putut fi contactaţi pentru a oferi un punct de vedere. Vom reveni.


FOTO: Corvin/ peundemerg.ro

Este construit de o firmă din România

Tunelul feroviar de aproape 800 de metri este construit, de o companie românească, pe ruta viitoarei magistrale de cale ferată de mare viteză Coridorul IV Pan-European, care va lega Constanţa de Arad şi de mai multe capitale europene. Tunelul va fi unul dintre cele mai spectaculoase sectoare ale căii ferate pe care trenurile vor putea circula cu 160 de kilometri pe oră.


FOTO: Corvin/ peundemerg.ro

Şantierul viitorului tunel feroviar, se află pe tronsonul Vinţul de Jos – Simeria (43 de kilometri). Pentru realizarea lui, a fost nevoie de construirea unor pasaje pe Drumul Naţional 7 şi modificarea traseului şoselei, însă lucrările la tunel sunt departe de a finalizate. Tunelul de la Turdaş este amplasat între km 456+295 – km 457+075, pe varianta locală a liniei de cale ferată Simeria – Coşlariu. Este construit în curbă, pe o lungime de 605 metri, urmată de o curbă de racordare pe lungimea de 80 de metri şi de un aliniament cu o lungime de 95 de metri. Tunelul este executat prin metoda construcţiei în tranşee complet deschisă, în pământuri cu umflări mari, fiind primul astfel de tunel feroviar din România, potrivit specialiştilor.

Proiect din 2011
În 2011, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a atribuit contractul pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii pe tronsonul Vinţu de Jos – Simeria, parte integrantă a secţiunii Coşlariu – Simeria, asocierii de firme străine şi din România. Contractul a fost atribuit cu peste 1.350.000.000 lei (echivalentul a 317.262.679,47 euro), fără TVA, iar termenul de execuţie a lucrărilor a fost de 30 de luni calendaristice. Proiectul pentru reabilitarea tronsonului Vinţu de Jos – Simeria a fost primul proiect finanţat din fonduri europene după anul 2003, dar şi primul proiect major finanţat prin programul POS-T 2007-2013. El cuprinde lucrări de reabilitare şi modernizare a infrastructurii feroviare, care să asigure viteze maxime de 160 km/h pentru trenurile de călători şi 120 km/h pentru cele de marfă, construcţia tunelului de la Orăştie şi a 11 poduri, reabilitarea altor cinci poduri şi a 26 de podeţe şi înlocuirea instalaţiilor, informa CFR în 2011. Lucrările au demarat cu întârziere şi s-au derulat cu dificultate, astfel încât în prezent stadiul fizic al proiectului a ajuns la circa 90 la sută. Termenul estimat de CFR la începutul anului 2018 pentru finalizarea celor 43 de kilometri de cale ferată de mare viteză a fost 2018 – 2019. Tronsonul Vinţu de Jos Simeria face parte din Coridorul IV Pan-European, în lungime de 2.000 de kilometri, care cuprinde traseul Nurnberg - Praga - Viena - Budapesta - Curtici - Simeria - Sighişoara - Braşov – Bucureşti - Constanţa.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Secretele celor mai faimoase tuneluri din România. Drumurile croite sub munţi, cu târnăcopul şi dinamita

Tunelul impresionant de 800 de metri construit în vremea austro-ungarilor. Locul ascuns a rămas neschimbat la peste un secol de la inaugurare

Proiectul eşuat al şoselei din parcurile naţionale între Valea Jiului şi Herculane. Ce se va întâmpla cu drumul naţional

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: