Ilic Ljubisa, interlopul sârb acuzat că a traficat tezaurele dacice, este chemat să spulbere misterul comorilor dispărute

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea de Apel Alba Iulia pregăteşte audierea prin videoconferinţă a „creierului” grupării acuzate de trafic de comori dacice sustrase din Sarmizegetusa Regia, sârbul Ilic Ljubisa. Audierea inculpatului şi a altor cinci martori este unul dinte ultimii paşi înaintea pronunţării sentinţei definitive în dosarul Aurului Dacic II, în care statul român reclamă prejudicii de peste 1,4 milioane de euro, din traficul unor obiecte de patrimoniu.

Procesul celor 10 căutători şi traficanţi de comori, sustrase din siturile arheologice din Munţii Orăştiei şi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor se apropie de final. Ilic Ljubisa, interlopul sârb acuzat că a condus gruparea, va fi audiat la Curtea de Apel Alba Iulia prin videoconferinţă. Instanţa a stabilit ca termen 27 aprilie 2016, iar la această dată vor mai fi audiaţi alţi cinci martori propuşi de Parchet. Ilic Ljubisa  se află în Belgrad şi nu s-a prezentat până în prezent la procesul în care a fost condamnat, pe fond, de Judecătoria Deva, la cinci ani de închisoare şi la plata a aproape 300.000 de euro daune.

Sentinţa Judecătoriei Deva a fost pronunţată în august 2015, după şapte ani de la începerea procesului. În acest dosar, Radu Horia Camil, dealer de antichităţi, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru tăinuire, fiind achitat pentru infracţiunea de constituire a unui grup organizat. Ilic Ljubisa a primit cinci ani de închisoare pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural aflat în situri arheologice, fiind achitat însă pentru constituirea unui grup infracţional organizat. Alţi opt inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse între doi şi şase ani de închisoare.

Daune de aproape 1,5 milioane de euro
Instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă privind pe inculpaţii Luncan Ilie şi Ilić Ljubiša, cu privire la şase brăţări din aur masiv, vândute unui colecţionar american, însă i-a obligat pe inculpaţi la plata unor daune de aproape 1,5 milioane de euro.

„Obligă în solidar pe inculpaţii Radu Horia – Camil, Luncan Viorica şi Bodea Ioan să plătească părţii civile Statul Român prin Ministerul Culturii sumelor de: 49.523 USD şi 5.415 Euro, reprezentând cheltuielile ocazionate de repatrierea şi expertizarea brăţării dacice din aur (nr. 9 în greutate de 682 gr.); 52.000 USD reprezentând compensaţii echitabile achitaţi firmei Word & Co. SUA – pentru această brăţară; 130.000 Euro, reprezentând contravaloarea celor 200 de monede din aur de tip Lysimachos; 75.000 Euro, reprezentând contravaloarea celor 500 monede de argint tetradrahme. Obligă în solidar pe inculpaţii Radu Horia – Camil, Corhan Călin şi Jurcă Daniel Sorin să plătească părţii civile Statul Român prin Ministerul Culturii suma de: -30.676 Euro, reprezentând contravaloarea a: 25 denari de argint; 6 piese monetare din bronz (Procopius); inel din aur cu camee (epocă romană); brăţară tracică din argint (în greutate de 26,84 gr.); 58 denari imperiali; 99 denari republicani din argint; 43 denari romani din argint în oală de lut. În baza art. 397 N.C.p.p. rap. la art. 19, 20 şi 25 N.C.p.p. obligă pe inculpatul Corhan Călin să plătească părţii civile Statul Român prin Ministerul Culturii sumele de: -24.000 Euro, reprezentând un depozit de 160 monede (denari republicani şi imperiali din argint şi tetradrahme greceşti); -170.000 Euro, reprezentând 1700 denari romani; -30.000 Euro, reprezentând 300 denari şi o aplică din bronz cu două capete umane; -500 Euro reprezentând brăţară din bronz; 8.106 Euro reprezentând cap statuetă, fibule romane. Obligă pe inculpatul Jurcă Daniel Sorin să plătească părţii civile Statul Român prin Ministerul Culturii sumele de: - 5.100 Euro, reprezentând 40 monede antice: 12 tetradrahme de argint, 10 monede romane din bronz şi 18 monede romane din argint. 65.000 dolari reprezentând valorificarea unei brăţări dacice din aur. Obligă pe inculpatul Ilić Ljubiša să plătească părţii civile Statul Român prin Ministerul Culturii sumele de: -140.040 Euro reprezentând cheltuielile ocazionate de repatrierea şi expertizarea a două brăţări dacice din aur (nr. 7 - 8); -140.000 Euro reprezentând compensaţii echitabile achitaţi colecţionarului elveţian. Obligă pe inculpatul Moc Daniel să plătească părţii civile Statul Român prin Ministerul Culturii suma de 500.000 Euro reprezentând o brăţără dacică din aur”, a informat Judecătoria Deva.Împotriva sentinţei se poate declara apel.

Epopeea comorilor dacice
În dosarul finalizat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din anul 2008, au fost trimişi în faţa instanţei Ilic Ljubisa (cetăţean sârb), Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa, fiind inculpaţi pentru că în urma acţiunilor ilegale de braconaj întreprinse în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, în perioada 1998 – 2007, ar fi produs statului român o pagubă de aproximativ trei milioane de euro. Bunurile sustrase, printre care mai multe brăţări dacice din aur masiv, au ajuns în Occident, fiind vândute pe piaţa neagră a antichităţilor. Cursul procesului a fost întrerupt în 2011, când dosarul a fost retrimis la Parchet, apoi judecata celor zece a fost reluată în 2012. Au fost necesare audieri prin comisie rogatorie internaţională, iar acest fapt a dus la alte întârzieri.

Comori furate din Sarmizegetusa Regia
Grupul condus de un interlop sârb, Ilic Ljubisa, şi de clujeanul Radu Horia Camil, a fost cercetat pentru braconaj arheologic, în dosarul voluminos în care Ministerul Culturii şi Cultelor a cerut iniţial daune de 6,6 milioane de euro. În perioada 1998 – 2007, obiectele descoperite de echipele de braconieri în urma unor detecţii ilegale în siturile protejate din zona cetăţilor dacice ale Munţilor Orăştiei au ajuns pe piaţa neagră internaţională de antichităţilor.

Potrivit anchetatorilor, la o singură acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini şi doar o mică parte din ele a mai fost recuperată. Metoda ingenioasă prin care o parte dintre piese au fost scoase din ţară, prin vama Nădlac, era transportarea lor în rezervorul unor maşini.

În aceeaşi perioadă, braconierii au scos din situl Căprăreaţa alte şase brăţări din aur, monede Koson şi bijuterii dacice, găsite la rădicina unui fag, pe care ulterior l-au însemnat cu literele „EVRIKA”.

În aceeaşi zonă, Sub Munchea Cetăţii, potrivit rechizitoriului dintr-un alt dosar al comorilor dacice, în martie 1999 a fost descoperit un tezaur antic care a constat într-un „şarpe de aur”, 1.000 de monede lysimah de aur şi 2.000 de monede din argint. Brăţara şi 800 dintre monedele de aur au fost scoase din ţară câteva zile mai târziu, prin Vama Nădlac, în rezervorul unei maşini, iar preţul plătit de mafia sârbă pentru aceste comori a fost de 640.000 de mărci germane

Peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL, potrivit celui mai recent comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Valoarea tezaurelor este impresionantă. Astfel, “sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.


Vă recomandăm şi:

Cinci locuri de vis din Hunedoara, care au transformat judeţul într-o destinaţie de top. Recordurile Castelului Corvinilor şi ale Mănăstirii Prislop

Peste 10.000 de oameni au vizitat Castelul Corvinilor din Hunedoara de la începutul anului 2016. Administratorii monumentului istoric estimează că în acest an la castel vor ajunge peste 330.000 de turişti, mai mulţi în anul precedent. Hunedoara oferă turiştilor mai multe atracţii turistice de top. Cinci monumente istorice au făcut din judeţul Hunedoara una dintre principalele zone cu atracţii turistice din România.

Traian, împăratul roman care a supus Dacia. 10 lucruri puţin ştiute despre el. Cum au ajuns capul şi comorile regelui Decebal în mâinile sale

Traianus Ulpius Marcus (53 - 117) a fost unul dintre cei mai de seamă împăraţi ai Imperiului Roman, iar renumele său este datorat şi cuceririi teritoriilor Daciei. În istoria poporului român, împăratul Traian şi-a cucerit un loc de cinste, iar urmele realizărilor sale se văd încă pe teritoriul României. O serie de lucruri despre viaţa împăratului Traian au rămas însă mai puţin cunoscute publicului larg.

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol

Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.

Secretele ofrandelor din aur descoperite în termele de la Germisara: comorile cu care dacii şi romanii îşi răsplăteau zeii

Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.

Secretul fabuloasei comori din Peştera Cioclovina: cum au fost găsite mii de podoabe vechi de peste trei milenii în măruntaiele pământului

Un tezaur impresionant de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, potrivit arheologilor, a fost descoperit în urmă cu patru decenii în Peştera Cioclovina. Mii de obiecte de chihlimbar, sticlă şi faianţă compun una dintre marile comori arheologice ale României. Povestea descoperirii a fost relatată în detaliu de speologul care s-a aventurat în labirinturile subterane.

Monede antice valoroase ridicate de procurori: un stater Lysimach de aur a fost recuperat din Olanda

Mai multe obiecte antice au fost ridicate de procurorii care invstighează traficul de comori sustrase din zona Sarmizegetusei Regia, în urma unor percheziţii efetcuate la două galerii de artă din Bucureşti şi la domiciliile unor colecţionari. De asemenea, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat şi o monedă Lysimach, extrem de valoroasă.
 

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite