Hunedoara: PORTRET / Aurelia Gherman Croieşte uniforme de-o şchioapă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Hunedoara: PORTRET / Aurelia Gherman Croieşte uniforme de-o şchioapă
Hunedoara: PORTRET / Aurelia Gherman Croieşte uniforme de-o şchioapă

La fiecare început de an şcolar, hunedoreanca nu-şi mai vede capul de treabă. Comezile de costume pentru elevi curg ca pe bandă rulantă.

PROFIL
Născută. 27.02.1955, Stănija, jud. Hunedoara.
Studii. superioare.
Experienţă. 15 ani de activitate în construcţii, 17 ani de activitate în confecţii.
Familie. Căsătorită, doi copii.



Deşi şi-a început activitatea pe piaţa forţei de muncă în sectorul construcţiilor, întrucât a studiat în acest domeniu, pasiunea nativă pentru croitorie nu i-a dat pace, iar, în cele din urmă, a determinat-o să-şi deschidă o afacere proprie în confecţii-textile. Cu un tată tâmplar, fiica a moştenit acelaşi talent pentru lucrul manual.
 „Am două surori mai mari, iar pe vremea când eram copile şi hainele lor nu li se mai potriveau, mama mi le dădea mie. Eu le purtam, însă le ajustam potrivit gusturilor mele”, a declarat Aurelia.

Transfer la munca fină
Anii ’90 au însemnat declinul construcţiilor, motiv pentru care hunedoreanca a trebui să se reprofileze. După 15 ani de activitate în acest sector, uneori fiind prezentă chiar şi pe şantier, visul său a devenit realitate. Întrucât era deja cu „toiagul în mână”, Aurelia Gherman a ales croitoria. „Aveam multe prietene care erau mămici şi am început să fac uniforme pentru copiii lor, care erau elevi. Prima colaborare am avut-o cu Şcoala Generală Andrei Şaguna din Deva, iar pe parcurs am început să croiesc uniforme şi pentru şcolarii din alte instituţii”, a adăugat croitoreasa.

Confecţie dificilă
Potrivit acesteia, a face uniforme pentru copii reprezintă o confecţie dificilă, întrucât trebuie să ai în vedere trei părţi: profesori, elevi şi părinţi. Nu toată lumea poate fi mulţumită pe deplin, iar hunedoreanca este de părere că „uniformele sunt făcute pe placul unora şi cu scopul de a-i conforma pe alţii”. Obişnuieşte să le croiască şi distribuie piesă cu piesă, pentru că astfel oferă elevilor posibilitatea de a-şi achiziţiona doar pantalonii care le-au rămas mici, nu şi vesta pe care încă o mai au de anul trecut. Lucrează după modele personale, având drept sursă de inspiraţie unele reviste de profil.
„La început, la unele şedinţe cu părinţii, eram acuzată, uneori, de mămici că profit de pe urma lor şi că scopul meu este să le ofer uniforme la un preţ cât mai ridicat. Dacă într-adevăr urmăream să le aduc la sapă de lemn, atunci îmi deschideam un bar sau o sală de jocuri unde aş fi putut să le atrag soţii şi să le sărăcesc familiile cu adevărat”, a mai spus Aurelia.




Întrebări şi răspunsuri
Privind în urmă, sunteţi mulţumită de rezultatele celor 17 ani de croit uniforme şcolare?
M-am aşteptat la rezultate mai bune şi, momentan, chiar văd lucrurile într-o notă pesimistă, deşi, în general, sunt o fire optimistă. Cu toate acestea, dacă aş avea posibilitatea să aleg alt drum, aş proceda la fel, pentru că meseria mea înseamnă a face ceea ce mie îmi place.

Cu câţi angajaţi lucraţi astfel încât să reuşiţi să onoraţi toate comenzile de uniforme?
Am avut perioade în care am lucrat cu zece angajaţi. Cum pe perioada verii activitatea a fost mai redusă, în momentul de faţă am doar două persoane cu care lucrez, motiv pentru care sunt în căutare de noi persoane care stăpânesc temeinic arta croitoriei.



Ce-i place
„Îmi place să fiu o bună gospodină, o bună soţie şi mamă. Ador să citesc o carte, deşi de cele mai multe ori timpul nu îmi permite acest lucru. Munca este pe primul plan, iar de multe ori, chiar şi atunci când sunt supărată, trec peste greutăţi tot prin muncă”, a spus Aurelia.

Ce nu-i place
„Nu-mi plac intrigile, uneltirile, necinstea, discordia, tot ceea ce ţine de partea urâtă şi meschină a celor din jur. Consider că învăţământul este singurul domeniu unde poţi să întâlneşti oameni care stăpânesc cu adevărat calitatea de oameni”, a spus Aurelia.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite