Hunedoara: Ioan Pălăcian: „Am fost răsfăţatul puterii locale“

Maestru croitor, hunedoreanul a înfiinţat prima casă de modă la Deva în anii ’80. Ca să-şi respecte renumele, meşterul nu purta de două ori acelaşi costum într-o lună.

Profil

Născut - 30 octombrie 1940
Educaţie - Bacalaureat
Experienţă - Carieră de croitor de lux derulată pe parcursul a 56 de ani
Familie - Căsătorit, doi copii

Devenii trecuţi de 35 de ani îşi mai aduc poate aminte de cozile imense la  „jeanşi”  care se formau spontan în anii ’80  la casa de modă „a lui Pălăcian”. Maestrul croitor era singurul din oraş care avea lobby-ul necesar să procure râvnita catifea reiată care făcea furori  în epocă,  turnată în tiparul pantalonilor la comandă. 

„Devenii stăteau la cozi lungi de 50 de metri,  pe mai multe rânduri,  ca să-şi facă un jeans de catifea reiată”,  şi-a amintit maestrul. Ioan Pălăceanu nu a fost niciodată un simplu croitor.  Dotat nativ cu instinct de om de afaceri, ştiind să-şi joace rolul, fiind chiar şi actor de teatru o perioadă,  ambiţia sa,  ambalată într-o prezenţă de o eleganţă rasată, l-a propulsat pe hunedorean în elita locală a maeştrilor croitori. „Am fost într-un fel răsfăţatul puterii locale în acei ani. Prin faptul că eram foarte bun în ceea ce făceam, am atras atenţia suficient de mult ca să devin croitorul personal al personalităţilor politice din acea vreme”, se confesează Ioan Pălăcian.  

Două costume noi de şedinţă

Că erau primi-secretari, primari, şefi de miliţie sau de Securitate, toţi, împreună cu familiile, erau îmbrăcaţi la „Ionel”. „Fostul prim-secretar Bălan avea o regulă de la care nu se abătea niciodată. De câte ori avea vreo şedinţă la Bucureşti, trebuia să-i fac la comandă două costume noi cu care să se prezinte acolo. Câteodată,  când revenea de la şedinţă,  intra în atelierul meu şi-mi spunea, „Măi Ionele, am fost cel mai elegant acolo”, şi-a amintit Pălăcian.  Ceea ce nu ştiau mai marii vremii este că toate costumele lor erau confecţionate din mostre de stofă.

„Aveam intrare în mai multe fabrici de stofe. Mă descurcam să obţin stofe unice, deosebite, care făceau parte doar din loturile pentru export. Ca regulă, primeam mici capete de baloţi, practic mostre de prezentare, din care făceam cu greu două costume.  Din fericire, nimeni din garnitura doi sau trei nu mi-a cerut vreodată un costum dintr-un material „ca al şefului”. Nu aveam din ce să-i mai fac”, şi-a amintit Pălăcian.

Peste 33 de costume în şifonier

Ioan Pălăceanu a fost excepţia ce contrazice credinţa populară potrivit căreia  frizerul umblă netuns şi croitorul în zdrenţe.  În anii ’80, maestrul avea în şifonier nu mai puţin de 33 de costume.

„Eleganţa este un cult pentru mine. În toată acea perioadă nu am purtat un costum de două ori într-o lună. În fiecare zi eram îmbrăcat diferit, pieptănat profesional şi cu cravată şi batistă asortată în buzunarul de la pieptul sacoului. Şi acum am acasă 360 de cravate din colecţia adunată într-o viaţă”, s-a destăinuit Ioan Pălăcian.

Întrebări şi răspunsuri

Se plăteau bine serviciile dumneavoastră VIP din aceea perioadă?
Între 1975 şi 1983 câştigam aproximativ 14.000 de lei, adică cât un prim-secretar la acea dată.

Ce tip de croitorie vă este cel mai apropiat?
Sincer, îmi place încă foarte mult croitoria de damă.

Cât costa în epocă un costum la comandă “marca Pălăcian”?
Se plătea un salariu lunar întreg  pentru un costum. Adică între 1.500 şi 2.500 de lei.  Comparativ cu anii ’80, astăzi un costum costă doar o treime dintr-un salariul mediu.

Ce-i place

„Cel mai mult mi-a plăcut să fiu elegant, să onorez prin aspect,  statutul meu de croitor de lux şi şef de casă de modă. Am ţinut tot timpul ca şi soţia mea să fie printre cele mai elegante femei din Deva. Şi a fost ”, a mărturisit Ioan Pălăcian.

Ce nu-i place

Are oroare de oamenii care sunt dependenţi de alcool. Spune că de acolo încep toate necazurile şi evită contactul cu cei care beau mai mult alcool decât ar trebui.