FOTO Zece locuri uimitoare care nu trebuie ratate în această iarnă de către iubitorii de excursii
0
Iarna transformă Pasul Vâlcan, Sarmizegetusa Regia sau Masivul Retezat în locuri de basm, care oferă călătorilor experienţe neobişnuite.
Amatorii de excursii de iarnă în judeţul Hunedoara pot alege câteva destinaţii aparte. Iată locurile pe care zăpezile le transformă în adevărate colţuri de paradis:
1 Pasul Vâlcan – şoseaua de poveste transformată în pârtie
Pasul Vulcan (Vâlcan), o veche trecătoare din Carpaţi, situată la altitudinea de peste 1600 de metri, face legătura dintre Depresiunea Petroşani şi Oltenia. Zona a fost în trecut, până la construcţia şoselei prin Defileul Jiului, o importantă cale de acces a Ţării Haţegului şi a Transilvaniei spre nordul Olteniei. Prin Pasul Vulcan a trecut Mihai Viteazul pentru a ajunge în Viena, în anul 1600, iar potrivit legendei, în locul numit Poiana lui Mihai, voievodului i-ar fi murit calul din cauza efortului. În prezent, Pasul Vulcan tinde să devină o staţiune turistică, care atrage prin frumuseţea peisajelor montane. Zona este amintită şi de scriitorul Jules Verne, în romanul său „Castelul din Carpaţi”. În Pasul Vulcan accesul pe timp de iarnă se face cu telegondola, iar şoseaua construită în 2014, care urcă patru kilometri prin pădure în zona de agrement, este transformată într-o pârtie spectaculoasă.
2 Lacrimile albastre ale Retezatului
Parcul Naţional Retezat ocupă aproape 40.000 de hectare, din care jumătate sunt acoperite cu pădure, iar un sfert reprezintă zone de protecţie strictă şi integrală. Pe întinderea ariei protejate sunt peste 50 de lacuri glaciare şi tăuri şi o faună şi floră dibersificată. Aici trăiesc prădători mari mari, precum ursul, lupul sau râsul, dar şi animale ierbivore, capra neagră, cerbul şi căprioara, sau omnivore, precum mistreţul. Este sălaşul a aproape 200 de specii de păsări şi a aproape 1.200 de specii de plante. Cele mai spectaculoase locuri din Retezat sunt lacurile glaciare, unele aflate la peste 2.000 de metri în călădările masivului şi la poalele vârfurilor ce ating 2.500 de metri. În Retezat se află cel mai întins lac glaciar din ţară, Bucura. Tot aici, călătorii găsesc Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine dar fiecare lac, tău, sau ochi de apă din Retezat, pete de culoare albastru-verzui în imensitatea muntelui, poate stârni emoţii călătorilor, la fel cum o fac şi vârfurile de peste 2.000 de metri şi căldările sale. Cel mai specatculos lac din retezat este însă Gura Apelor, un lac artificial înfinţat în anii '80, printr-unul dintre cele mai ambiţioase proiecte hidroenergetice din România.
3 Sălbăticia din Masivul Parâng
Privelişti de poveste se dezvăluie turiştilor care ajung în aceste zile în Masivul Parâng, principala atracţie turistică a amatorilor de excursii sosiţi în Valea Jiului. Munţii Parâng sunt traversaţi de cea mai înaltă şosea din România, Transalpina, care ajunge la altitudinea de peste 2.000 de metri. În masiv sunt un număr mare de lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind Mija, Călcescu, Roşiile şi Iezerul Îngheţat. Cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri. Peştera Muierilor, de pe valea Râului Galbena, şi Peştera Polovragi, de pe valea râului Olteţ, completează numărul atracţiilor turistice din zonă, alături de staţiunea Parâng, la poalele căreia se află oraşele Petroşani şi Petrila. Turiştii pot găsi locuri de vis şi la poalele masivului. în Cheile Jieţului, una din ariile protejate ale Văii Jiului, în afara priveliştilor autentice de iarnă, călătorii pot vedea animale sălbatice umblând nestingherite prin livezile şi curţile sătenilor. Iarna, caprele negre şi urşii coboară din zona alpină în căutarea hranei.
Cheile Jieţului. FOTO: Vasile Laurenţiu Sorin.
4 Straja, locul încărcat de istorie devenit staţiune de schi
Căutată pentru numeroasele sale pârtii, staţiunea Straja din Masivul Vâlcan a devenit în ultimii ani una dintre cele mai importante atracţii turistice din vestul ţării. Este vizitată în special iarna, de iubitorii de schi, iar pe timp de vară cei care ajung în Straja sunt invitaţi la excursii pe potecile de munte care pornesc din zona de agrement, aflată pe munte, la 10 kilometri de Lupeni. În masivul Straja, unul din locurile de hotar din trecutul Transilvaniei, în Primul Război Mondial au murit peste 1.000 de soldaţi, o parte din ei fiind înmormântaţi în cimitirul eroilor din Lupeni. În memoria lor a fost ridicat, pe munte, schitul Sfinţilor Constantin şi Elena, devenit unul dintre obiectivele turistice din zonă. Oaspeţii schitului ajung aici, trecând prntr-un tunel pe pereţii căruia au fost pictaţi 365 de sfinţi, în ordinea în care sunt sărbătorţi în câte o zi din an. Tunelul datează de peste un deceniu, iar lungimea sa depăşeşte 50 de metri.
Straja. Foto: Mugurel Neag / Facebook.
5 Sarmizegetusa Regia, locul antic plin de mistere
Iarna transformă Sarmizegetusa Regia într-un loc magic. Vechea capitală a dacilor, aflată la poalele Vârfului Godeanu, în Munţii Orăştiei, îşi întâmpină vizitatorii dn aceste zile acoperită cu un covor greu de zăpadă. Oaspeţii săi parcurg ultimul kilometru până la cetate pe un drum pavat, o alee pietonală care se strecoară prin pădure, până la porţile aşezării antice. Sarmizegetusa Regia are o poveste aparte. A fost clădită în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele „muntelui sfânt al dacilor“ şi distrusă în anii cuceririi romane. În Sarmizegetusa Regia au fost descoperite în ultimii ani cele mai preţioase tezaure de bijuterii şi monede antice de aur şi argint, multe dintre obiecte fiind considerate unice, dar şi numeroase vestigii care oferă indicii despre standardul de viaţă ridicat al locuitorilor aşezării din Epoca Fierului. Primele cercetări sistematice s-au derulat în Sarmizegetusa Regia la începutul anilor 1800, dar cea mai mare parte a sitului nu a fost cercetată sistematic până în prezent.
Sarmzegetusa Regia. Foto: Remus Suciu.
6 Fundătura Ponorului - Palma lui Dumnezeu
Ascunsă în inima Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, o arie protejată întinsă pe 38.000 de hectare, cu păduri întinse, Fundătura Ponorului se dezvăluie călătorilor ca un platou înconjurat de dealuri abrupte, şi traversat de un pârâu cristalin, care se ondulează printre locurile de păşunat, stânele, căpiţele, dealurile şi casele vechi din lemn ale celor câtorva localnici. Câinii, câţiva cai, oile, păsările şi ropotele izvorului Ponorului tulbură liniştea ţinutului de poveste, în care oamenii îşi duc viaţa departe de forfota civilizaţiei urbane. În Fundătură nu este semnal de telefonie, iar modernitatea nu a afectat cu nimic peisajul locului. Casele au rămas mici, din lemn şi piatră, ridicate la adăpostul stâncăriilor şi al pădurii, pe dealuri mângâiate de soare. Fundătura Ponorului, ţinutul despre care întreabă cei mai mulţi dintre turiştii rătăciţi prin Munţii Şureanu, i se mai spune şi „palma lui Dumnezeu”, datorită frumuseţii sale. Este un loc căutat de amatorii de fotografii din toate colţurile ţării, iar peisajele de iarnă de aici merită efortul excursiilor.
Fundăturea Ponorului. Foto: Ioan Benea Jurca
7 Splendoarea Retezatului Mic
Retezatul Mic sau Munţii Piule - Iorgovanu, mai sărac în lacuri glaciare decât zona de nord a Retezatului, poate fi la fel de spectaculos şi este mai accesibil amatorilor de excursii de o zi. Se distinge prin calcarele sale jurasice cu grosimi mari, dispuse înclinat, care au făcut să se dezvolte aici o mulţime de lapiezuri (şanţuri), doline, chei, sectoare de văi seci, peşteri şi avene. Masivul cuprinde trei sectoare mai importante: Culmea Piule-Pleşa, Zona Albele - Piatra Iorgovanului - Stănuleţi şi Culmea Drăgşanu. Văile Retezatului Mic sunt Buta (în est), Jiul de Vest (în sud), Soarbele (în vest) şi Lăpuşnicul Mare (în nord). Râurile din Retezatul Mic se drenează către bazinul Jiului de Vest, dar cea mai mare parte a apei se infiltrează în subteran, unde, printr-un sistem de circulaţie carstică este transferată în bazinul Cernei. Vegetaţia din Retezatul Mic este alcătuită din păduri de foioase la baza masivului, până la aproximativ 1200 metri. Mai sus, până la 1.700 metri sunt păduri de molid, iar deasupra lor se întind pajişti alpine, împodobite cu jnepeniş şi ienupăr. Fauna Retezatului Mic este bogată, iar carnivorele mari dau adesea târcoale stânelor de oi.
8 Legendara Mănăstire Prislop
Mănstirea Prislop nu este numai unul dintre locurile cele mai populare de pelerinaj din România, dar şi o destinaţie impresionantă prin frumuseţea ei. Mănăstirea datează din secolul al XIV-lea şi este locul unde a trăit în urmă cu cinci secole, călugărul Ioan, canonizat de Biserica Ortodoxă Română. La Mănăstirea Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab. La mijlocul secolului al XVI-lea, domniţa s-a refugiat în Ardeal, după ce tatăl ei a fost ucis. A vizitat mănăstirea din Ţara Haţegului, iar potrivit unor legende, după ce a băut din apa izvorului de la Prislop s-a vindecat de boala de care suferea. Atunci a decis să restaureze din temelii biserica şi să-i dăruiască odoare scumpe şi „o icoană făcătoare de minuni”. Tot aici a fost înmormântat duhovnicul Arsenie Boca, una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei. Duhovnicul a slujit la mănăstirea Prislop din anul 1948, după ce fusese mutat din mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş. În zilele de sărbătoare, mii de pelerini în mănăstirea din Ţara Haţegului, pentru a se ruga în faţa mormântului său. Iarna, nuărul pelerinilor este mai redus, însă mănăstirea este căutată de amatorii de fotografii.
9 Ţinutul pitoresc al pădurenilor
Ţinutul Pădurenilor, o regiune pitorească de la poalele Munţilor Poiana Ruscă, învecinată Hunedoarei, Ţării Haţegului şi Devei, are în componenţă comunele Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii de Sus şi Topliţa, cu peste 40 de sate şi cătune, înfiinţate pe creste şi pe văile Cernei şi ale afuenţilor ei. Aşezările sale, vechi de peste cinci secole, păstrează încă atmosfera pitorească arhaică, deşi populaţia lor s-a diminuat în ultimele decenii. Cu toate sunt înconjurate de păduri întinse şi codrii seculari, în care animalele sălbatice îşi fac simţită prezenţa. Iarna, satele de pe creste rămân aproape pustii, iar zăpezile viscolite le acoperă drumurile şi îngreunează accesul călătorilor. Oferta turistică a zonei este bogată. Pe lângă priveliştile pitoreşti ale satelor izolate, cu salbe de case mici din lemn care ocupă dealurile şi văile împădurite, locuite de oameni care păstrează tradiţii arhaice şi îmbracă straie populare, călătorii ajunşi în Ţinutul Pădurenilor pot găsi rămăşiţe bine conservate ale industriei miniere înfloritoare la sfârşitul secolului al XIX-lea. Mulţi dintre ei sunt cuceriţi de cele văzute în satele de munte.
10 Vulcanul plin de nestemate din Săcărâmb
Satul Săcărâmb din judeţul Hunedoara a devenit în ultimii ani o destinaţie turistică populară pentru amatorii de excursii în natură şi pentru pasionaţii de istorie. Este un loc cu privelişti uimitoare, cunoscut de secole pentru bogăţia minelor sale de aur şi metale preţioase, şi preţuit pentru frumuseţea priveliştilor sale. Cel mai atractiv loc din regiune este vulcanul Săcărâmbului, nelipsit din ilustratele şi gravurile care au înfăţişat satul din Munţii Metaliferi de-a lungul timpului. Localnicii l-au numit Calvaria Mare (de la Calvarium, numele latinesc al Golgotei, dealul pe care a fost răstignit Iisus Hristos) şi au aşezat o cruce din lemn pe cea mai înaltă stâncă a sa. Unii cercetători au ajuns la concluzia că masivul cu formă ciudată este o rămăşiţă a unui con vulcanic cu altitudinea de peste 3.000 de metri, devastat de exploziile din cele mai vechi timpuri, un vulcan care continuă să îşi manifeste energiile şi care a dat numele de zonă climaterică Săcărâmbului, loc considerat unul dintre locurile cele mai benefice pentru sănătate. Săcărâmb este înconjurat de „Pădurea de argint”, un loc tot mai căutat de pasionaţii de mistere. Unii localnici au susţinut că pădurea şi împrejurimile ei au fost „vizitate” de OZN-uri, mai multe apariţii misterioase fiind înregistrate de-a lungul timpului aici.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
