FOTO Valea Jiului refuză să-şi amintească Mineriada din iunie 1990

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Evenimentele din 13 – 15 iunie 1990 au lăsat urme adânci în Valea Jiului. La 24 de ani de la cele mai sângeroase mişcări de protest ale minerilor, mulţi dintre foştii ortaci nu vor să mai audă de eticheta de “oi negre” ale societăţii.

“A fost o nebunie totală. Minerii au fost victimele manipulării şi dezinformării. Le-am spus să nu meargă la Bucureşti, dar nimeni nu m-a ascultat. Mineriada ne-a adus cu 10 – 15 ani în urmă, din punct de vedere economic. Am ajuns să fim catalogaţi, din oameni harnici şi muncitori, drept oile negre ale ţării”, povesteşte Zoltan Lakataş, şeful Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului.

În vara anului 1990, Lakataş ocupa o funcţie administrativă în minerit şi a decis să rămână acasă. Ceilalţi foşti colegi ai săi, ortaci de la aproape toate exploatările din Valea Jiului, au fost înghesuiţi în trenurile care plecau spre Capitală, iar mulţi dintre ei au fost convinşi că “vor face dreptate” folosind parii cu care se înarmaseră. La 24 de ani de la evenimentele din iunie 1990, cea mai sângeroasă mineriadă a devenit un subiect tabu pentru mulţi dintre cei care au participat la ea. Nu vreau să îmi amintesc de acele vremuri. Sacrificiul nu ne-a folosit la nimic”, spune, înainte de a întoarce spatele, un fost miner din Aninoasa, care a prins Mineriada din 1990 înainte de a se pensiona.

“Aş ieşi din nou în stradă”
Aninoasa, oraşul din care, în vara anului 1990, un număr mare de mineri a plecat să lupte “în prima linie” pentru preşedintele Ion Iliescu, a ajuns în faliment.

“Nu ne imaginam că vom avea această soartă. Să trăim într-un oraş în care nu se găsesc niciun fel de locuri de muncă, iar tinerii să supravieţuiască din pensiile foştilor mineri sau au plecat demult să muncească în Occident”, oftează Paul David, membru în Liga pensionarilor mineri. Bărbatul are o pensie lunară de peste 2.300 de lei, bani care îi oferă un statut privilegiat faţă de alţi localnici. Are şi o listă întreagă de nemulţumiri. Pentru unele s-ar lupta încă, la propriu, chiar dacă în timpul Mineriadei spune că nu a făcut-o, însă ştie că nu va mai fi luat în seamă.Aş ieşi din nou în stradă pentru a-mi face dreptate, dar acum a dispărut solidaritatea. Nu te susţine nimeni. Aici, oamenilor li se face lehamite când te văd că protestezi”, spune David.

Hoţii de cărbune
Pe strada care duce spre fosta mină a oraşului, vizitatorilor li se dezvăluie o lume pestriţă. Pe drumul aproape distrus de camioanele şi autobuzele fostei exploatări trec acum căutătorii de cărbune. Înarmaţi cu lopeţi, localnicii strâng huila de pe terasamentul căii ferate ori o încarcă din vagoanele de marfă care opresc în staţia Iscroni. La vederea paznicilor, hoţii de cărbune o iau la fugă cu sacii în spinare, spre coloniile oraşului.Când Ceauşescu vizita Valea Jiului, se ridica un gard mare, ca el să nu vadă coloniile acestea unde trăiesc mulţi ţigani. Acum nimănui nu-i mai pasă de soarta lor şi de a noastră”, spune Vasile Pătrău, un alt fost miner.



Mineriada 1990. Arhiva: Mediafax.

Mineriada FOTO Mediafax

"Mineriada nu mai contează decât pentru victime şi neamuri”
Mineriada a devenit pentru el un subiect tabu. Nu îşi aminteşte decât că, la sosirea în Gara de Nord, minerii au fost preluaţi de oameni “din partid”, dar nu îi mai este clar cum s-au manifestat. Vasile refuză să îşi amintească, îşi strânge undiţa cu care pescuieşte în Jiu şi pleacă grăbit. Şoseaua spre Mina Aninoasa traversează apoi un cartier de blocuri părăginite, în faţa cărora câţiva beţivi se manifestă zgomotos. O mulţime de copii se joacă pe stradă, în jurul unor ruine, iar drumul se sfârşeşte în curtea fostei exploatări, închisă din 2006. În zona industrială părăsită, timpul pare că s-a oprit în loc, în anii comunismului, înainte ca mineriadele să fi avut loc. “De când au început disponibilizările şi închiderile de exploatări, mineriada din 1990 nu mai contează decât pentru victime şi pentru neamurile victimelor. Nimeni nu mai dă un ban pe mineritul din Valea Jiului”, spune Valter Cojman, un fost miner din Lupeni, încercând să găsească o explicaţie pentru “amnezia”

Istoricul mineriadei din iunie 1990
În 13 – 15 iunie 1990, forţele de ordine – susţinute de muncitori de la diverse întreprinderi, dar şi mineri -  au intervenit în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii şi a populaţiei civile. În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, forţele de ordine au distrus corturile celor aflaţi în Piaţă şi au făcut primele arestări. Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente, iar evenimentelor le-a urmat apelul lansat de preşedintele Ion Iliescu, în care se afirma: Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită”. În seara de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroşani spre Bucureşti. Ajunşi în Gara de Nord la ora 4 dimineaţa, minerii au fost orientaţi spre punctele nevralgice ale Capitalei. Ortacii s-au răzbunat crunt pe toţi pe care îi considerau „intelectuali” şi vinovaţi de fenomenul Piaţa Universităţii. Au devastat sediile PNŢCD, PNL şi ale mai multor facultăţi şi instituţii. Acţiunile minerilor s-au soldat cu peste 700 de răniţi şi cu şase morţi, potrivit evidenţei de la comisiile parlamentare de anchetă.

image
image

Vă recomandăm şi:

Poveştile neştiute ale Mineriadei din 1990. Descinderea minerilor în cartierele de ţigani din Bucureşti

La 24 de ani de la evenimentele din 13-15 iunie 1990, „Adevărul” vă prezintă activitatea mai puţin cunoscută pe care minerii din Valea Jiului au avut-o în acele zile în Capitală.

FOTO Cine salvează Lupeniul, municipiul dator vândut din Valea Jiului        

Municipul Lupeni din Valea Jiului a ajuns dator vândut la statul român, cu aproape 33 de milioane de lei. Localnicii dau vina pe administraţia locală, primarul pe statul român, însă nimeni nu pare în stare să găsească vreo soluţie de ieşire din situaţia ingrată.

Cum s-a transformat Valea Jiului în Jalea Viului: oraşele miniere hunedorene intrate în cursa supravieţuirii          

Valea Jiului, una dintre cele mai sărace zone din judeţul Hunedoara, a fost măcinată în ultimele două decenii de probleme sociale. Declinul aglomerării urbane s-a accentuat după anul 1995, o dată cu primele disponibilizări masive din minerit, iar în prezent cele şase oraşe din Valea Jiului (Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani) supravieţuiesc cu greu situaţiei dificile din economie.

Haţegana - berea creată pentru a potoli apetitul minerilor pentru ţuică        

Unul dintre cele mai importante branduri locale ale judeţului Hunedoara a fost Haţegana, berea fabricată în judeţul Hunedoara. În prezent, fabrica de bere construită la mijlocul anilor 1970 în Haţeg este închisă. În incinta fostei fabrici sunt produse tigăi, iar alte spaţii sunt folosite ca silozuri pentru furaje şi cereale. Din exterior, fabrica din Haţeg pare abandonată, în schimb berea Haţegana este fabricată în prezent la Craiova.

Minele morţii: cele mai mari dezastre petrecute în istoria recentă a Hunedoarei       

Cel mai grav accident petrecut într-o mină a avut loc în urmă cu nouă decenii, la Lupeni: în urma unei explozii cauzate de acumularea de gaz metan în galeriile minei au murit peste 80 de ortaci. În localitatea minieră Certej (25 de kilometri de municipiul Deva), în 1971, o alunecare de teren care a prăvălit halda de steril a exploatării miniere peste un cartier de blocuri a provocat moartea a 89 de oameni.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite