VIDEO Splendoarea toamnei în ţinutul de la poalele Retezatului. Drumul de vis spre Pietrele
0
Toamna a transformat cel mai cunoscut traseu spre Parcul Naţional Retezat, drumul spre Pietrele, într-un ţinut impresionant.
Ultimii 20 de kilometri ai drumului spre Cabana Pietrele din Masivul Retezat, locul din care pornesc traseele montane cele mai populare din Parcul Naţional Retezat, oferă oaspeţilor săi o mulţime de motive să facă popasuri pentru a-i admira împrejurimile, cu atât mai mult în zilele de toamnă, când pădurile şi păşunile sunt împodobite într-o mare varietate de culori calde.
GALERIE FOTO CU DRUMUL SPRE RETEZAT
Traseul spre „poarta” de intrare în Retezat, de la Cârnic, porneşte din satul Ohaba de sub Piatră, unde Drumul Naţional 66 Haţeg – Petroşani se intersectează cu drumul judeţean care traversează satele Sălaşu de Jos, Sălaşu de Sus, Mălăieşti şi Nucşoara şi se afundă apoi în sălbăticie.
Ruinele curţii cneziale din Sălaşu de Sus şi ale cetăţii medievale Mălăieşti (reabilitată în urmă ci cinci ani), monumente istorice vechi de circa şase secole, reprezintă două repere istorice ale Ţării Haţegului.
De la Nucşoara, călătorii îşi continuă drumeţia pe valea pârâului Sibişel, care se strecoară printre versanţii abrupţi, acoperiţi de păduri.
Drumul este asfaltat până în apropiere de popasul Cârnic, locul de la limita Parcului Naţional Retezat, unde oaspeţii muntelui sunt nevoiţi să îşi lase maşinile în parcare şi să îşi continue excursia pe jos.
La circa 15 minute de Cârnic, se află cascada Lolaia, una dintre atracţiile Parcului Naţional Retezat, iar după circa o oră şi jumătate de mers pe jos, pe acelaşi drum forestier, turiştii ajung la Pietrele.
Complexul turistic Pietrele, aflat la cota 1.480 de metri în zona centrală a Parcului Naţional Retezat, a fost înfiinţat la mijlocul anilor ’30, când Retezatul a devenit primul Parc Naţional din România. Din anul 1935, oamenii de ştiinţă Alexandru Borza şi Emil Racoviţă au militat pentru protejarea, prin lege, a întinsei rezervaţii, care la acea vreme cuprindea 100 de kilometri pătraţi.
Cabanele de lemn de la Pietrele, aflate la poalele celor mai înalte vârfuri ale masivului, au fost construite de membrii Touring Clubului Român, după ce familia grofului Ocskay, un nobil haţegan preocupat de naturalism care deţinea o parte din masivul Retezat, a donat terenul pentru a fi folosit în scop turistic.
Primul administrator al complexului a fost o localnică pe nume Maria Magdalena, bună cunoscătoare a muntelui. În cinstea femeii care i-a găzduit şi îndrumat pe turişti vreme de peste un deceniu, cascada aflată între Cabana Genţiana şi Cabana Pietrele îi poartă numele. Complexul Pietrele este punctul de plecare al traseelor clasice din Retezat. Este legat prin văile Stânişoarei, Pietrele, Valea Rea, valea Vârfului Mare şi culmea Lolăii, de Cabanele Genţiana, Buta, Cheile Buţii, Baleia, de zona Râuşor şi de Poiana Pelegii.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Retezatul în fotografii alb-negru. Amintiri de neuitat pentru iubitorii muntelui
Se încarcă comentariile...
