FOTO Retezatul Mic, raiul caprelor negre. Experienţele trăite de turişti în ţinutul sălbatic
0
Peste 200 de capre negre trăiesc în Retezatul Mic, iar turmele au devenit prezenţe obişnuite pe traseele bătătorite de turişti.
Caprele negre au devenit nelipsite din peisajul Retezatului Mic, o arie protejată din sudul judeţului Hunedoara, parte a celui mai vechi parc naţional din România, Retezat.
Cele mai accesibile trasee turistice din Retezatul Mic pornesc de la „capătul” Văii Jiului, după satul Câmpul lui Neag, unde Drumul Naţional 66 A, o şosea care trebuia să lege regiunea minieră de cea a Banatului şi Olteniei, se opreşte în inima munţilor, într-un loc aproape neatins de civilizaţie.
De aici, călătorii intră pe teritoriul parcului naţional, părăsind asfaltul pentru a urca pe drumurile forestiere şi pe potecile de munte, care îi duc spre cele mai înalte vârfuri ale Retezatului Mic: Piule (2.081 metri), Drăgşanu (2.080 metri), Piatra Iogovanului (2.014 metri) şi Şaua Iepei (1.950 metri).
Foto: Ioan Benea Jurca
Retezatul Mic nu are la fel de multe trasee montane ca partea de nord a masivului Retezat, faimoasă pentru zecile de lacuri glaciare de la poalele vârfurilor de peste 2.500 de metri, dar le oferă oamenilor ocazia de a admira una dintre cele mai numeroase populaţii de capre negre. Pentru Ioan Benea Jurca şi prietenii săi din Brad, oaspeţi obişnuiţi ai traseelor din Retezatul Mic, fiecare întâlnire cu turmele de animale sălbatice este o bucurie.
„Aproape de vârful Piatra Iorgovanului, le-am zărit la o depărtare de 150 – 200 de metri de noi. Erau cinci capre negre, aflate în căutarea hranei în zonele unde zăpada era mai mică sau se topise din cauza soarelui. Ne-au urmărit la rândul lor cu atenţie şi apoi au pornit spre alte locuri. A fost o experienţă de neuitat”, a relatat Ioan Benea Jurca, autorul fotografiilor.
În acelaşi ţinut sălbatic la care se poate ajunge pe jos, pe un traseu de 3 - 4 ore, de la şosea, alţi prieteni ai hunedoreanului au întâlnit turme de capre negre de peste 20 de exemplare. Iarna, animalele coboară adesea în căutarea hranei până la gospodăriile izolate localnicilor şi pot fi văzute chiar pe marginea drumurilor din Valea Jiului.
Sute de capre negre în Retezat
Parcul Naţional Retezat are o populaţie bogată de capre negre, arată un raport al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. „Colegii noştri au evaluat, în teren, populaţia de capră neagră din Parcul Naţional Retezat. Pe raza parcului, specialiştii estimează un număr de peste 200 de capre negre. Capra neagră are habitatul în zonele stâncoase montane din Europa. Având musculatura foarte dezvoltată şi copite despicate, capra neagră se poate deplasa cu uşurinţă în zone stâncoase, inaccesibile altor specii, unde-şi procură hrana şi se refugiază din faţa prădătorilor. România are o populaţie dezvoltată de capre negre, specialiştii în cinegetică estimând-o la peste 7.000 de exemplare”, informa Romsilva, după cea mai recentă acţiune de monitorizare.
Capra neagră are o înălţime de până la 130 de centimetri şi o greutate de până la 50 de kilograme, putând trăi până la 20 de ani. Caprele trăiesc în grupuri de până la 30 de exemplare, structura grupurilor fiind schimbată în funcţie de anotimp.
Primul parc naţional al României
Parcul Naţional Retezat, prima rezervaţie ştiinţifică din România, a fost înfiinţat la mijlocul anilor ’30, în urma demersurilor făcute de savanţii Alexandru Borza şi Emil Racoviţă, iar în prezent este unul dintre cele 22 de parcuri naţionale şi naturale administrate de Romsilva. Retezatul, situat în sud-vestul ţării, în judeţul Hunedoara. are o suprafaţă de 38.047 de hectare, din care 19.988 hectare sunt păduri, 9.893 de hectare fiind în zone de protecţie strictă sau integrală. Parcul Naţional Retezat asigură un echilibru al faunei, aici existând prădători mari mari, precum ursul, lupul sau râsul, dar şi animale erbivore, între care capra neagră, cerbul şi căprioara sau omnivore, precum mistreţul. Aici trăiesc 185 de specii de păsări şi pot fi găsite 1.190 de specii de plante, din care 90 sunt specii endemice. Pe raza parcului sunt 80 de lacuri şi tăuturi, inclusiv Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din ţară, şi Lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din România.
Foto: Ioan Benea Jurca
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
