FOTO Oraşul antic al sexului, dezvăluit în tablouri pornografice. Cum arătau cele mai faimoase locuri ale plăcerilor
0
Oraşul antic Pompeii, îngropat sub lava şi cenuşa vulcanului Vezuviu în urmă cu aproape două mii de ani, a oferit istoriei o zestre arheologică preţioasă. A devenit faimos, mai ales, pentru reprezentările erotice care arată cât de extravaganţi erau locuitorii săi.
Oraşul roman Pompeii, clădit în apropierea metropolei Napoli, la poalele vulcanului Vezuviu, a fost devastat în urma erupţiei vulcanului din 24 august 79 d. Hr. Ruinele sale au fost acoperite cu un strat gros de cenuşă şi piroclastite (sedimente vulcanice). Aceeaşi soartă au împărtăşit-o şi oraşele Stabiae, Oplontis şi Boscoreale, aflate în umbra Vezuviului.
Abia la mijlocul secolului al XVIII-lea oraşul antic Pompeii a fost redescoperit, iar cercetările arheologice au scos la iveală o mulţime de informaţii preţioase despre viaţa citadină a romanilor.
Unul dintre reperele care au adus faima aşezării Pompeii şi a celor din jurul său au fost nenumărate reprezentări erotice şi vulgare care îl împânzeau în Antichitate, bine conservate sub cenuşa vulcanică. Scenele pornografice zugrăvite pe zidurile încăperilor şi pe vasele şi obiectele de artă ale vechilor localnici, falusurile uriaşe atârnate pe clădiri, mozaicurile cu scene pline de erotism şi sculpturile bizare din teracotă şi bronz arătau extravaganţa oraşului roman în anii săi de glorie din urmă cu două milenii.
Obiectele erotice bizare
Una dintre temele favorite ale frescelor din Pompeii a fost cea a satyrilor (spirite ale naturii care îl însoţeau pe zeul Dyonis) care hărţuiau nimfele sau menadele (zeităţi din alaiul aceluiaşi zeu olimpian al vinului, vegetaţiei şi plăcerilor, preluat de romani sub numele de Bachus). În alte scene descoperite după ce pereţii clădirilor au fost curăţaţi de erau zugrăviţi satyri care participau la orgii şi la acte homosexuale sau cu animale. În Herculaneum, un oraş antic mai mic, dar mai bogat din apropiere de Pompeii, îngropat şi el de erupţia Vezuviului, unul dintre obiectele cele mai bizare descoperite a fost un tintinnabulum din bronz, care înfăţişa un gladiator care se lupta cu propriul penis uriaş. Astfel de instrumente aveau rolul de a alunga spiritele rele din preajma caselor romanilor.
Zeul obscen care purta noroc
O frescă înfăţişându-l pe Priapus, zeul sexului şi al fertilităţii, cu un falus gigantic a fost scoasă la iveală de sub sedimentele vulcanice în primele etape ale cerectării ruinelor, însă mult timp a rămas ascunsă de ochii publicului datorită vulgarităţii sale. A fost redescoperită în 1998. O alta înfăţişând acelaşi zeu, impresiona prin coloritul său. Statuile închinate lui Priapus erau de diferite forme, unele având doar un cap uman şi falusul, unele cu capul de Pan sau al unui faun (personaj mitic, imaginat ca un bărbat cu coarne, barbă şi picioare de ţap) sau sub forma zeităţii Hermes pe un piedestal pătrat, cu caracteristica obişnuită a divinităţii, un falus proeminent. Alte reprezentări ale zeului Priap înfăţişau un penis aflat în erecţie, iar statuile lui, adesea amplasate în grădinile vilelor antice sau în intersecţii apăreau sub forma unor personaje cu falusuri uriaşe. Zeiţa Venus, a dragostei, intra de asemenea în preferinţele artistice ale vechilor locuitori din Pompeii.
Frescele erotice din bordeluri
Romanii nu erau consideraţi un popor depravat, iar sexul reprezenta pentru ei, spun istoricii, un dar al zeilor şi o plăcere a vieţii. În oraşele romane, prostituţia era permisă, iar bordelurile private funcţionau în casele unor cetăţeni din înalta societate. Unele bordeluri se numeau lupanare şi erau uşor de recunoscut noaptea după opaiţele aşezate la intrare. Lupanarele din Pompeii erau decorate cu imagini pornografice, iar cele mai populare astfel de fresce ilustrau scene de sex şi orgii sexuale. Nu este clar, susţin istoricii, dacă imaginile de pe pereţi erau reclame pentru serviciile oferite sau erau destinate să sporească plăcerea vizitatorilor, cert este că au devenit faimoase imediat după descoperirea lor. „Dacă cineva caută o iubire plăcută în acest oraş, reţineţi că aici toate fetele sunt foarte prietenoase”, era inscripţia de pe una dintre numeroasele clădiri în care s-au descoperit reprezentări ale artei erotice.
Băile publice „vesele” din Pompeii
În lumea romană aproape fiecare oraş avea propria reţea de alimentare cu apă şi băi publice, iar taxele de intrare erau moderate. „Băile erau deschise pentru bogaţi şi săraci, pentru cetăţeni liberi şi sclavi, iar menţinerea lor era o datorie civică asumată de autorităţile publice. Era o practică normală ca oamenii să îşi dea întâlniri în băile publice şi să îşi facă prieteni şi iubiţi acolo, să discute afaceri sau să se relaxeze în mijlocul unor privelişti plăcute”, afirma Elisabeta Archibald, în lucrarea ştiinţifică „Îmbăierea, frumuseţea şi creştinismul în Evul Mediu”, publicată la Universitatea Durham. Şi băile publice din Pompeii erau locuri în care prostituatele îşi ofereau adesea serviciile. Unele erau decorate cu mozaicuri care ilustrau scene erotice explicite. Cele mai faimoase dintre ele au fost descoperite laînceputul anilor 1990, la excavarea Băilor suburbane. Este neclar ce rol aveau tablourile pornografice, dacă indicau locurile în care clienţii puteau beneficia de compania prostituatelor sau dacă erau folosite ca reclame sau pentru a înveseli atmosfera.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
