FOTO Cum au „militarizat“ măicuţele mănăstirea părintelui Arsenie Boca: „Nu aveţi voie să atingeţi crucea cu mâinile, cu florile sau cu alte obiecte“
0Ziua Sfântului Ioan de la Prislop a adus circa 10.000 de pelerini la mănăstirea din Ţara Haţegului, unde a vieţuit călugărul şi unde se află locul de veci al părintelui Arsenie Boca. Măicuţele au luat măsuri pentru a-i disciplina pe credincioşi.
Duminică, aproape 10.000 de pelerini au ajuns la Mănăstirea Prislop, unde se află locul de veci al părintelui Arsenie Boca. A fost zi de sărbătoare pentru aşezarea monahală din Ţara Haţegului şi pentru credincioşii care au vizitat-o. Pe 13 septembrie aici a fost sărbătorit Sfântul Ioan de la Prislop, călugărul care a vieţuit într-o grotă din apropierea bisericii medievale şi a murit împuşcat în timp ce săpa fereastra grotei sale din peşteră.
Ioan de la Prislop este comemorat în fiecare an, cu o zi mai devreme de hramul mănăstirii, astfel că în această perioadă este de aşteptat ca numărul pelerinilor să crească simţitor. Oamenii vin la Prislop cu gândul la părintele Arsenie Boca, mult mai cunoscut decât monahul Ioan, care a trăit aici în urmă cu patru secole.
Pentru disciplinarea mulţimilor, măicuţele de la Prislop au luat măsuri stricte. Plăcuţele care cuprind indicaţii despre ce au voie şi ce le este interzis să facă pelerinilor au fost aşezate la fiecare pas, în curtea mănăstirii, dar şi în afara acesteia.
La intrarea în lăcaşul de cult, vizitatorii sunt întâmpinaţi cu următorul mesaj, marcat pe un panou, în faţa porţii:„Dacă aveţi evlavie faţă de părintele nostru Arsenie, vă rugăm păstraţi liniştea, curăţenia şi ţinuta decentă în mănsătire”. Alte indicatoare de pe poartă atenţionează că femeilor le este interzis să intre în mănăstire îmbrăcate cu pantaloni şi blugi sau cu fuste mai scurte de genunchi, iar bărbaţilor în pantaloni scurţi.
„Fotografiatul, fumatul şi filmatul sunt interzise”, este scris pe un alt panou, în timp ce pelerinii care intenţionează să arunce bani în pârâul care traversează mănăstirea sunt sfătuiţi să ţină cont de următorul mesaj: „Nu aruncaţi banii pe pârâu. Darurile se primesc la biserică”. Alte câteva zeci de tăbliţe cu avertizări însoţesc drumul oamenilor de la intrarea în mănăstire până la mormântul părintelui Arsenie Boca, iar indicatoarele se înmulţesc pe măsură ce credincioşii se apropie de locul de veci. Pe ultima sută de metri spre cimitir, poteca este flancată, pe ambele părţi, de gardurile de fier ale Jandarmeriei Române. Este nevoie de aceste măsuri de ordine din cauza numărului mare al pelerinilor şi a înghesuielii create la mormânt.
„Am ajuns la mănăstire azi-noapte, pe la ora două, iar după ce am aşteptat să putem intra de dimineaţă, am mai stat aproape trei ore la coadă, până să ajung la mormântul sfântului. În faţa mea, unei femei i s-a făcut rău. Au venit medicii de la Ambulanţă şi au luat-o. Am avut un atac de panică, văzând această scenă şi gândindu-mă că mi se putea întâmpla şi mie”, a relatat Mioara, o credincioasă venită duminică din judeţul Bacău la mănăstire.
Reculegere alături de agenţii de pază
Mormântul părintelui Arsenie Boca este păzit cu străşnicie de măicuţe, agenţii de pază şi jandarmi. Măsurile de siguranţă au sporit în ultimele luni, după ce un pelerin a fost prins în timp ce încerca să dezgroape, cu o lopată, trupul călugărului. În prezent, locul de veci este protejat de un foişor, iar în timpul zilei, călugăriţele secondate de agenţii de pază au impus măsuri milităreşti. După aşteptarea îndelungată la coadă la mormânt, pelerinii au dreptul doar la câteva secunde în care să se închine şi să sărute troiţa din lemn a monahului Arsenie Boca.
„Nu aveţi voie să atingeţi cu mâinile, cu florile sau cu alte obiecte crucea. Florile se dau prin faţa ei, se apropie doar de ea fără a o atinge. Florile să nu fie lăsate în ambalaj de celofan. Nu puneţi mâna pe gard”, le explica o călugăriţă în vârstă câtorva credincioşi. „Vă puteţi continua rugăciunea şi după ce vă îndepărtaţi de mormânt”, i se recomandă altui pelerin, care a zăbovit, duminică, „mai mult decât era necesar”, în faţa crucii de lemn a părintelui Arsenie. O tânără venită cu o fustă prea scurtă la mănăstire este apostrofată pentru indecenţă şi întoarsă din drumul spre mormânt. La un moment dat, locul celor două măicuţe care flanchează crucea monahului este luat de doi agenţi de pază, care oferă aceleaşi recomandări, spulberând astfel, cu vorbele lor, secundele de reculegere îngăduite pelerinilor.
Stricteţea impusă pelerinilor care intră în mănăstire contrastează cu haosul creat în împrejurimile ei, în fiecare zi de sărbătoare. Ultimii kilometri ai drumului spre Prislop au devenit aproape impracticabili.
Duminică, de la primele ore ale dimineţii, în repetate rânduri, sute de maşini au rămas blocate pe şoseaua îngustă şi plină de gropi. Mizeria şi gunoaiele domină peisajul colorat în talciocul din apropierea aşezării monahale şi pe dealurile şi în pădurea care o înconjoară.
Vă recomandăm şi:
Mănăstirea Prislop, locul unde se află mormântul părintelui Arsenie Boca, poartă pecetea domniţei Zamfira, fiica voievodului muntean Moise, cea care a sprijinit ridicarea bisericii în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Povestea de viaţă a Zamfirei (Saphira) a fost tumultoasă: domniţa a fost căsătorită de trei ori, dar a sfârşit fără a-şi împlini dragostea vieţii.
Două fotografii rare care înfăţişează înmormântarea părintelui Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop (Hunedoara) au fost publicate în premieră, la 25 de ani de moartea duhovnicului.
Au trecut mai bine de 25 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca, iar între timp duhovnicul a devenit un adevărat fenomen al ortodoxiei. Pelerinaje impresionante au loc în fiecare sfârşit de săptămână la mănăstirea Prislop, unde se află locul său de veci, iar învăţăturile sale au ajuns la fel cunoscute ca personalitatea sa. Unele dintre ele au menirea să îi ajute pe oameni să nu cadă pradă ispitelor.
Arsenie Boca, duhovnicul intrat în rândul marilor personalităţi ale ortodoxiei româneşti, ar fi prevestit că preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu va muri în ziua de Crăciun a anului 1989. Profeţiile părintelui sunt susţinute de foştii săi apropiaţi şi de cei care l-au cunoscut, iar li se adaugă alte prorociri despre sfârşitul comunismului, războaie şi viitorul României.
Părintele Arsenie Boca a lăsat posterităţii o moştenire spirituală impresionantă, iar vorbele sale despre credinţă, rugăciune şi milostenie sunt preţuite de milioane de români, dovadă fiind mulţimile de pelerini care vin să să se roage la mormântul său de la Mănăstirea Prislop. Cea mai cunoscută rugăciune a părintelui este cea pe care acesta obişnuia să o rostească dimineaţa.
Se încarcă comentariile...
