FOTO Imagini nemaivăzute cu românii prizonieri în Primul Război Mondial. Viaţa ostaşilor ajunşi în lagărele Europei

FOTO Imagini nemaivăzute cu românii prizonieri în Primul Război Mondial. Viaţa ostaşilor ajunşi în lagărele Europei

Prizonieri români în Bulgaria. Colecţia Dan Simion Grecu.

Puţine fotografii au rămas mărturii ale vieţii românilor aflaţi pe fronturile din Primul Război Mondial, însă şi mai rare au fost ilustratele trimise de ostaşi români în lagărele în care au fost ţinuţi prizonieri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Peste 500.000 de români au murit în Primul Război Mondial, potrivit unor istorici, însă unele mărturii fotografice din acei ani oferă şi o altă faţă a acelor vremuri.

Dan Simion Grecu păstrează una dintre cele mai vaste colecţii de istorie militară din ţară, iar printre ilustratele de colecţie se numără o serie de cărţi poştale rare, trimise de românii luaţi prizonieri pe fronturile din Primul Război Mondial. Iată explicaţiile acestora:

1 Cartea poştală trimisă în SUA
Una dintre cărţile poştale cu o poveste aparte a fost trimisă de pe frontul Moldovei, de un medic român, tocmai în SUA. „Cel pozat pare, după dr.-ul din semnătură, să fie medicul Regimentului 3 Artilerie Grea din Divizia III. A fost expediată la 26 august / 8 septembrie 1917 (aşadar după vara de foc a luptelor de apărare), eliberată de cenzura Iaşi de-abia la 14 noiembrie 1917 (eliberarea se făcea în funcţie de dechiderea / închiderea traseului poştal prin Rusia anarhizată), tranzit prin Petrograd la 3/16 decembrie 1917, trece apoi prin Suedia şi Marea Britanie, pentru a ajunge, cine ştie când, la New York”, arată datele cărţii poştale, prezentate de cercetător.

2 Ilustrata cu un prizonier evadat spectaculos
O altă ilustrată rar întâlnită înfăţişează soldaţi într-un lagăr de trupă din Austria. „Dacă ofiţerii prizonieri din Primul Război Mondial au avut timpul, banii şi ocazia să se fotografieze în toate ipostazele, în lagărele de trupă situaţia a stat altfel; în mare parte muritori de foame, fără sprijin financiar sau de altă natură, soldaţii aveau alte priorităţi. Şi totuşi, din când în când apar şi fotografii din lagărele de trupă. Una este din lagărul austriac Knittelfeld, aceasta fiind interesantă şi din alt motiv. Datată 7 mai 1917, Lagăr Nikelfeld (Knittelfeld) Austria, îl reprezintă probabil pe sergentul Ghemeş Gheorghe, despre care un text pe faţa fotografiei spune ceva deosebit: 1918 Martie 21 Dezertat şi pe 26 Dţă. Martie trecut frontiera în Dorohoi. Aşadar o evadare fără îndoială spectaculoasă. Între Knittelfeld şi Dorohoi sunt peste 1.100 kilometri, imposibil de parcurs în cinci zile, ceea ce ne face să presupunem că prizonierul român era detaşat la muncă undeva în Galiţia (azi Polonia sau Ucraina)”, scrie Dan Simion Grecu.

3 Prizonieri în Bulgaria
O fotografie la fel de preţioasă este a unui grup de prizonieri români (ofiţeri) din lagărul Haskovo, Bulgaria, în Primul Război Mondial.

4 Căpitanul ajuns în lagărul german
Imagini din lagărul de favoare Crefeld (Krefeld)., Germania. „Dedicaţie pe verso: Din captivitate. Ca amintire prietenului meu jude – Cpt. V. Ştefănescu, din partea Cpt. Grigorescu ,. 8/I 918 Crefeld. Este aprope sigur vorba de Cpt. Grigorescu Gheorghe, născut la 25.2.1878, inspector comunal în Câmpulung, ofiţer în Reg. 70 infanterie, luat prizonier în 6.12.1916 la Filipeştii de Pădure, a trecut prin lagărele Slatina, Stralsund (martie) – Crefeld (iulie – noiembrie 1917) – pedepsit la Cüstrin pentru refuzul în final al compromisului sturzist (martie 1918). Pe birou are un număr din ziarul Lumina al lui C. Stere, ce apărea în Bucureştiul ocupat”, explică istoricul.

5 Singura fotografie a unui român din lagărul de pedeapsă Strohen-Moor

Singura fotografie a unui prizonier român din lagărul de pedeapsă Strohen-Moor (Germania). „Text: Domnului Căpitan Rotaru N., spre neţărmurita dragoste ce ne-am arătat în amarele zile de captivitate, îi prezint ca omagiu umila mea fotografie, Locot.rez. Dem. Popescu, Reg. 12 Inf., Strohen 19/V/17 (1 iunie 1917, aşadar puţin timp înainte de mutarea spre Crefeld). Pe verso apare ştampila P4, a cenzurii centralizate de la Osnabrück. Semnificaţia sa pe o carte poştală necirculată este aceea a apobării scoaterii sale din lagăr odată cu mutarea prizonierului”, scrie Dan Simion Grecu.

6 Ofiţer în lagărul din Stralsund
Ofiţer prizonier român din lagărul Stralsund, neidentificabil, spune cercetătorul, deşi a lăsat o dedicaţie pe verso: Stralsund, 9/22 August 1917, de la Lt. George N: Scumpului meu camarad, cu care am împărtăşit greutăţile războiului şi suferinţele captivităţii în 1916/7. „Conform Convenţiilor ofiţerii prizonieri nu erau obligaţi la muncă şi atunci trebuiau să-şi ocupe timpul cu ceva: învăţau limbi străine (se puteau comanda cărţi din toate ţările aliate, au fost distribuite milioane de carti în lagăre), urmau cursuri, jucau cărţi, plimbări (inclusiv în afara lagăruluio, unde se putea), etc. Ofiţerii de rezervă erau învăţători sau avocaţi, aşadar intelectuali cu preocupări, iar cei de carieră, într-adevăr făceau parte din elită”, adaugă Dan Simion Grecu.

7 Prizonier din lagărul Stralsund
Prizonier din lagărul Stralsund (Germania), identificabil după dedicaţia de pe verso: Stralsund, 6/19 August 1917, de la Vlad Manoliu: În amintirea zilelor petrecute ca răniţi la Târgoviştea. „Este vorba de Lt.(r) Manoliu Vlad: născut 10.12.1893 la Bacău, ofiţer în compania 8 din Reg. 54 Inf., luat prizonier de germani la Prisaca în 3.12.1916. Adus la Stralsund din lagărul central de tranzit Slatina”, a informat Dan Simion Grecu.

8 Imaginile unui fotograf celebru
În lagărul german de ofiţeri din Stralsund-Dänholm (ultimul nume se referă la localizarea exactă) a activat un fotograf cu multă iniţiativă, care a făcut ceva bani de pe urma prizonierilor ruşi, englezi, români şi alţii, aflaţi aici între 1916-1918, relatează Dan Simion Grecu. „Se numea Paul Zemlin, era militar din Landsturm şi ne-a lăsat zeci, sute, poate mai multe fotografii diverse din lagăr (numerele de identificarea a clişeelor sale trec de 2.600, dar evident nu erau toate în legătură cu lagărul). Câteva din acestea îi aveau subiecţi pe prizonierii români, unii identificabili după notaţiile de pe verso, alţii nu. Una dintre ele este a unui domn aşezat la masă, ce ţine harta României Mici în mână şi are pe birou Gazeta Bucureştilor (cotidian editat de ocupantul german din Bucureşti), format caracteristic sfârşitului de an 1917 - 1918”, informează colecţionarul.



9 Românul din Helmstedt
O fotografie din Helmstedt, datată în 12 Iunie 1918, de la V. Nicolescu (Păvăloiu), avocat din Buzău: „Confratelui moldovean, în semn de plăcută amintire – deşi în timp de restrişte. Despre cel din poză: Lt. Păvăloiu Vasile din compania 10, Reg. 39 Infanterie, născut la 5.3.1878 în Niculeşti, luat prizonier la Icoana-Ilfov în 6.12.1916, a trecut prin lagărele Stralsund (1.1917) – Beeskov (2-4-1917) – Stralsund (5-6-1917) – Helmstedt (10.1917 - 6.1918)”, explică autorul.

10 În captivitate, în staţiunea germană
O altă fotografie a unui prizonier în Germania, realizată în staţiunea balneară Bad Helmstedt, unul dintre cele mai civilizate lagăre germane, potrivit istoricului: Dedicaţie Helmstedt, 17 Martie 1918, de la Slt. I. St. Grossu, institutor, com. Băleni, jud. Covurlui: Amintiri din captivitate, prietenului meu. „Despre cel din poză: Lt.rez. Grosu Ion s-a născut la 3.9.1890 la Găneşti, a fost ofiţer în Reg. 79 Inf., Comp. 4, a căzut prizonier la Fulga în 11 decembrie 1916. A trecut apoi prin lagărele Slatina (mare lagăr de tranzit în Oltenia), Stralsund şi Helmstedt (ambele Germania), de unde a fost repatriat în toamna 1918”, a exlicat colecţionarul.


Vă recomandăm să citiţi şi:

10 mărturii despre prizonierii sovietici din lagărele României: dragoste cu localnice, evadaţi găsiţi în birturi, deţinuţi ucişi prin înfometare

Scrisorile impresionante trimise de prizonierii ruşi din Lagărul 9 - Vulcan: „Aici e foarte bine. De Crăciun ne-au dat vin şi felul I şi II, carne de porc”

Notele secrete ale Lagărului de prizonieri sovietici. Iadul din minele Văii Jiului i-a îmbolnăvit pe ruşi de „orbul găinilor”

Medicul Regimentului 3 Artilerie Grea din Divizia III. FOTO: Colecția Dan Simion Grecu.

Imagini din aceeasi galerie
  • Medicul Regimentului 3 Artilerie Grea din Divizia III. FOTO: Colecția Dan Simion Grecu.
  • O fotografie din lagărul austriac Knittelfeld. 1917. FOTO: Colecția Dan Simion Grecu.
  • O fotografie la fel de prețioasă este a unui grup de prizonieri români (ofițeri) din lagărul Haskovo, Bulgaria.
  • Imagini din lagărul de favoare Crefeld (Krefeld)., Germania.
  • Prizonier din lagărul Stralsund (Germania). FOTO: Colecția Dan Simion Grecu
  • Ofițer prizonier român din lagărul Stralsund, neidentificabil.
  • Singura fotografie a unui prizonier român din lagărul de pedeapsă Strohen-Moor (Germania).
  • O fotografie din Helmstedt, datată în 12 Iunie 1918, de la V. Nicolescu (Păvăloiu), avocat din Buzău: FOTO: Colecția Dan Simion Grecu
  • O altă fotografie a unui prizonier în Germania, realizată în stațiunea balneară Bad Helmstedt,: FOTO: Colecția Dan Simion Grecu
  • În lagărul german de ofițeri din Stralsund-Dänholm. FOTO: Colecția Dan Simion Grecu
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: