FOTO Fundătura Ponorului. Priveliştile fermecătoare din locul tainic din munţi, numit „Palma lui Dumnezeu”

FOTO Fundătura Ponorului. Priveliştile fermecătoare din locul tainic din munţi, numit „Palma lui Dumnezeu”

Fotografii: Remus Suciu.

Fundătura Ponorului este locul din Munţii Şureanu pe care românii l-au numit „Palma lui Dumnezeu”, datorită frumuseţii sale. Deşi se află ascunsă la capătul unui drum inaccesibil autoturismelor, zona protejată este invadată de turişti în aceasă perioadă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fundătura Ponorului oferă oaspeţilor săi privelişti încântătoare. Imaginile realizate de fotograful hunedorean Remus Suciu, unul dintre oamenii care au descoperit şi au popularizat locul tainic din Munţii Şureanu, arată de ce acest ţinut se numără printre cele mai spectaculoase monumente ale naturii din România.

GALERIE FOTO

Ascunsă în inima Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, o arie protejată întinsă pe 38.000 de hectare, cu păduri întinse, Fundătura Ponorului se dezvăluie călătorilor ca un platou înconjurat de dealuri abrupte, şi traversat de un pârâu cristalin, care se ondulează printre locurile de păşunat, stânele, căpiţele, dealurile şi casele vechi din lemn ale celor câtorva localnici. Câinii, câţiva cai, oile, păsările şi ropotele izvorului Ponorului tulbură liniştea ţinutului de poveste, în care oamenii îşi duc viaţa departe de forfota civilizaţiei urbane.



„Fundătura Ponorului, aflată la o altitudine de 900 de metri, este străbătută de apele văii Ponorului, care în trecut era unită cu valea Ponorici formând o vale de dimensiuni mari care îşi revărsa apele în N-E depresiunii Haţeg, prin zona localităţii Fizeşti. În timp râurile s-au despărţit, Ponoriciul fiind captat de actuala vale a Cioclovinei, iar râul Ponor a fost captat prin zona localităţilor Federi şi Ohaba. Apele au săpat calcarul format în perioada jurasică şi au apărut infiltraţii în albia râurilor, care au creat cele mai mari peşteri cunoscute din Munţii Şureanu.

Cu trecerea anilor aceste infiltraţii au devenit ponoarele pe care le putem vedea astăzi, râurile au erodat complet stratul de calcar până la substratul format din roci cristaline, lărgindu-şi albia şi creând cele mai spectaculoase depresiuni carstice din Munţii Şureanu. Albia râului Ponor este una sinuoasă acesta formând meandre care se întind pe aproximativ 9 km pe firul principal, aproape de vârful Porumbelu Mare, unde izvoreşte şi 2 kilometri pe afluentul care vine din Poiana Omului. Peisajul natural este îmbogăţit de prezenţa sălaşelor şi a clăilor de fân presărate în lunca Ponorului şi pe înălţimile din îmrejurimi. În perioadele cu precipitaţii abundente, când debitele râurilor cresc, în luncă deseori se formează lacuri pe surafeţe relativ mari, care uneori în perioada de iarnă îngheaţă, lunca devenind un întins patinoar”, informează reprezentanţii Parcului Natura Grădiştea Muncelului Cioclovina, pe pagina de internet gradiste.ro



Fundătura Ponorului, ţinutul despre care întreabă cei mai mulţi dintre turiştii rătăciţi prin Munţii Şureanu, i se mai spune şi „palma lui Dumnezeu”, datorită frumuseţii sale. Este un loc căutat de amatorii de fotografii din toate colţurile ţării, iar peisajele de aici merită efortul excursiilor.


Mai puteţi citi şi:

VIDEO Micia, oraşul antic plin de enigme, aflat în atenţia UNESCO, dar lăsat de izbelişte de români

FOTO Splendoarea Parcului Naţional Retezat. De ce a fost numit „tărâmul cu ochi albaştri”

Zece monumente fascinante moştenite de la romani. Topul vestigiilor antice care au rezistat 19 secole

Fundătura Ponorului. FOTO: Remus Suciu.

Imagini din aceeasi galerie
  • Fundătura Ponorului. FOTO: Remus Suciu.
  • Fundătura Ponorului. FOTO: Remus Suciu
  • Fundătura Ponorului. FOTO: Remus Suciu 1
  • Fundătura Ponorului. FOTO: Remus Suciu 2
  • Fundătura Ponorului. FOTO: Remus Suciu 3
  • Fundătura Ponorului. FOTO: Remus Suciu 4
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: