FOTO Cetatea Devei renovată în trei ani: de la ruinele fortului medieval bântuit de vipere, la monumentul cu aspect modern

FOTO Cetatea Devei renovată în trei ani: de la ruinele fortului medieval bântuit de vipere, la monumentul cu aspect modern

Cetatea Devei a devenit mai accesibilă, după reabilitare. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

La trei ani de la demararea proiectului de reabilitare, lucrările de refacere a incintelor II şi III ale cetăţii Devei au fost finalizate. Monumentul istoric şi-a schimbat cu mult aspectul, faţă de cel cu care erau obişnuiţi vizitatorii din anii trecuţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lucrările de reabilitare a celor două incinte exterioare ale Cetăţii Devei şi a zonei de acces pre monumentul istoric au fost finalizate, iar de la 1 aprilie aceasta va reintra în circuitul turistic. S-a lucrat timp de trei ani la proiectul în valoare de aproape nouă milioane de euro, finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională.

”Proiectul a obţinut finanţare în luna martie a anului 2010, în luna martie 2013 au fost demarate lucrările, care s-au desfăşurat până la sfârşitul lunii februarie a acestui an. Valoarea proiectului a fost de peste 38 de milioane de lei, iar valoarea efectiv decontată a lucrărilor a fost de circa 24 de milioane de lei, fără TV. Proiectul a vizat reabilitarea incintelor II şi III a cetăţii şi a căii de acces. O dată cu redeschiderea cetăţii se va putea vizita toată cetatea, prin mai multe trasee amenajate, iar durata vizitei întregii cetăţi va fi de cel puţin două ore, din păcate mobilierul urban şi dotările nu au fost incluse în proiect, dar vor fi aduse şi amplasate ulterior.Sperăm că Bastionul, Camera Artileriştilor şi Porţile vor deveni săli de expunere muzeistică”, a precizat Elena Stelczner, manager de proiect.

Lucrările de reabilitare au inclus cercetarea arheologică, refacerea zidurilor şi a porţilor, a Camerei de Artilerie a Bastionului, a drumului de acces, precum şi finisaje. De asemenea, a fost construit un pod de acces între incintele II şi III, în cadrul unor investiţii suplimentare realizate de administraţia locală. ”Înainte de a începe lucările în unele zone era doar moloz şi lucrări. Va urma reabilitarea incintei  I”, a afirmat Sorin Leţiu, reprezentantul constructorului. 

Va fi redeschisă de la 1 aprilie

De la 1 aprilie, potrivit primarului Devei, Petru Mărginean, Cetatea Devei va putea intra în circuitul turistic. Deocamdată, nu se vor percepe taxe de intrare celor care vor dori să o viziteze. Până la sfârşitul anului numărul turiştilor va ajunge la 300.000, susţine primarul Devei, adăugând că monumentul va putea aduce profit la bugetul local şi că în incinta cetăţii se vor putea desfăşura evenimente culturale. Anul trecut aproape 130.000 de oameni au vizitat monumentul istoric.

Cetatea de-a lungul secolelor
Cetatea Devei a fost în trecut una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit. Potrivit istoricilor, cetatea regală a Devei care cuprindea un domeniu întins a intrat în 1444 în posesia lui Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. Alături de ea au fost preluate şi 56 de sate, precum şi minele de aur din Munţii Apuseni, care aparţineau domeniului cetăţii.


Conform documentelor din secolele trecute, Cetatea Devei era compusă din trei incinte succesive, legate în spirală. Prima şi cea de-a doua incintă aveau forme ovoidale, iar cea de-a treia era reprezentată de un traseu semicircular. Pe latura sudică exista un palat datând, potrivit istoricilor, din secolul XIII, iar pe latura nordică o altă clădire supraetajată. În 1579, în cetatea Devei a fost întemniţat episcopul Francisc Dávid (1520 – 1579), predicatorul protestant şi episcopul întemeietor al Bisericii Unitariene din Transilvania. David Francisc a murit la Deva în acelaşi an, în închisoarea în care fusese întemniţat pentru erezie.

În secolul al XVII-lea, Evilya Celebi, unul dintre celebrii cronicari din istoria Imperiului Otoman, descria cetatea Devei ca pe un fort fără puncte de slăbiciune.„O solidă fortăreaţă dificilă şi tare pe o stâncă abruptă, care îşi înalţă capul până la creştetul cerului, pe marginea fluviului Mureş, căreia din nicio parte neputându-i-se pregăti minarea, nu este cu putinţă de a fi cucerită în niciun fel. Numai dacă va fi luată prin asediu, din cauza foamei, prin predare. Cu toate că fluviul Mureş are un debit îmbelşugat, nici din partea aceea nu există nicio teamă. Forma o are în cinci colţuri cu donjon, turnuri şi creneluri, iar pe bastioanele sale stau tunuri bombardiere, împodobindu-le ca acele de arici. În Ţara Ardealului nu există o altfel de cetate înaltă, o cetate de fortăreaţă întărită, ca şi când cetatea ar fi fost creată de însăşi mâna forţei. Toate casele sale sunt palate ca nişte cetăţii, decorate cu sticlă şi cărămidă multicoloră. Ferestrele dau înspre fluviul murş şi se apără reciproc. Oraşul de jos de pe malul Mureşului de asemenea este foarte împodobit şi înfloritor, plăcut încheiat, fiind înfrumuseţat cu mai multe biserci magnifice. Cuprinde 1.000 de case împodobite”, relata Elviya Celebi, în Cartea Călătorilor.

În vremea răscoalei din 1784, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, cetatea a fost loc de refugiu pentru nobilime. Cetatea Devei a fost distrusă de în urma unei explozii petrecute în 13 august 1849, în depozitul de muniţii. În explozie au pierit soldaţii din garnizoana cetăţii. „O legendă atribuie un caracter romantic distrugerii cetăţii. Povestea spune că, deoarece soţia prea frumoasă a soldatului şef al depozitului de muniţii l-a înşelat pe acesta cu un ofiţer din cetate, soţul gelos şi înşelat, pentru a-şi pedepsi soţia necredincioasă, provoacă explozia magaziei, iar cetatea a fost aruncată în aer, prinzând în dărâmăturile ruinei pe cei doi vinovaţi”, scria Octavian Floca, în Ghidul judeţului Hunedoara, publicat în 1969.


Vă recomandăm şi:

Cinci locuri de vis din Hunedoara care au transformat judeţul într-o destinaţie de top. Recordurile Castelului Corvinilor şi ale Mănăstirii Prislop

Peste 10.000 de oameni au vizitat Castelul Corvinilor din Hunedoara de la începutul anului 2016. Administratorii monumentului istoric estimează că în acest an la castel vor ajunge peste 330.000 de turişti, mai mulţi în anul precedent. Hunedoara oferă turiştilor mai multe atracţii turistice de top. Cinci monumente istorice au făcut din judeţul Hunedoara una dintre principalele zone cu atracţii turistice din România.

Cel mai mare secret al Cetăţii Devei: cine a aruncat-o în aer. Povestea de dragoste din spatele dezastrului din secolul al XIX-lea

Unul dintre marile mistere din istoria Devei este legat de distrugerea definitivă a cetăţii Devei, în 13 august 1849, la câteva luni după ce garnizoana ei fusese nevoită să se predea armatelor revoluţionare din Transilvania. O legendă de dragoste neîmplinită face parte din explicaţiile dezastrului.

Transilvania din urmă cu două secole: „Rar am văzut un român fără un ciomag ca lumea în mână şi fără cuţite la brâu”

Una dintre cele mai detaliate descrieri ale comunităţilor din Transilvania, de la începutul secolului XIX, a fost realizată de topograful austriac Joseph Adalbert Krickel. Călătorul din Viena a ajuns în zona Hunedoarei în anul 1828 şi-a arătat uimit de frumuseţile şi bogăţia naturală a acesteia, dar sărăcia localnicilor l-a înduioşat.

Imagini din aceeasi galerie
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 2
  • Telecabina. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Podul. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Platou. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Urcare. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 7
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. Terasa.
  • Panorama. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 11
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 12
  • Incinta !. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Drum. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Intrare. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Belvedere. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 12
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 13
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 14
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 15
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 16
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 17
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 19
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Ziduri. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Podul. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Camera de Artilerie. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 21
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 22
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările