FOTO Cele cinci motive pentru care brăţările dacice din aur sunt autentice

FOTO Cele cinci motive pentru care brăţările dacice din aur sunt autentice

Brăţările din aur dacic au fost prezentate la muzeul din Deva. D.G.

Opt brăţări din aur dacic, cu o greutate între 800 şi 1.200 de grame, şi 41 de monezi antice Koson din acelaşi metal au fost prezentate astăzi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din municipiul Deva. Autenticitatea artefactelor a fost confirmată şi explicată de specialişti.

Ştiri pe aceeaşi temă


Expoziţia va putea fi vizitată în fiecare zi, până în data de 26 iunie, când artefactele vor fi înapoiate Muzeului Naţional de Istorie al României.

Brăţările dacice fac parte din tezaurele sustrase în perioada anilor 1990 – 2000 de braconieri, din incinta fostelor cetăţi dacice de la Sarmizegetusa Regia, în Munţii Orăştiei. Au fost ulterior scoase din ţară şi vândute pe piaţa neagră a antichităţilor pentru sume de până la 500.000 de euro pentru un astfel de artefact.

În jurul brăţărilor antice în ultimii ani au apărut speculaţii privind autenticitatea lor. Cei care au contestat vehement autenticitatea bijuteriilor au fost, în primul rând, hunedorenii anchetaţi pentru furtul şi traficarea lor. Una din ipoteze, neconfirmată de specialişti, este aceea că brăţările au fost confecţionate din aurul rezultat prin topirea kosonilor găsiţi în siturile arheologice de braconieri.  
Potrivit experţilor, sunt cinci motive pentru care brăţările dacice sunt autentice, potrivit investigaţiilor unor specialişti în istoria veche, istoria artei, geologie şi geo-fizică:


Au fost confecţionate prin batere la rece, poanonare şi incizare, prin intermediul unor tehnici carenu se mai utilizează în prezent.

Aurul din care au fost creeate conţine staniu şi antimoniu, dovedind provenienţa sa din Transilvania.

Patina cu care au fost acoperite piesele dovedeşte faptul că au fost îngropate vreme îndelungată.

Ornamentele sunt scecifice stilului geometric al artei dacice.

Unele dintre ele sunt asemănătoare până la identitate cu brăţări din argint, păstrate în depozitele unor muzee şi care nu au fost accesibile publicului.

"Valahii" au moştenit trăsăturile dacilor

Una dintre cele mai vechi mărturii despre descoperirile de comori arheologice din zona cetăţilor dacice din munţii Hunedoarei datează din 1862 şi îi aparţine scriitorului şi geologului englez David Ansted. Unul dintre locurile remarcate de londonez în călătoria sa în Transilvania secolului XIX a fost Ţara Haţegului, ocupată de numeroasele ruine ale unor aşezări dacice şi romane, care aminteau de războaiele antice din aceste ţinuturi.

„Chiar şi în zilele noastre, fizionomia ţăranilor valahi din Valea Haţegului este indentică faţă de cea a strămoşilor lor daci, ale căror chipuri au fost sculptate pe columna lui Traian. Dacii s-au schimbat atît de puţin în aproape două mii de ani”, remarca autorul în descrierea sa.

Poveştile primilor căutători de comori

Drumul englezului s-a oprit în acea vreme pentru câteva zile în Ulpia Traiana Sarmisegetuza, descrisă ca fiind vechea capitală a dacilor, pe care cuceritorii romani au demolat-o pentru a construi peste ruinele ei un oraş ce urma să fie capitala unui imperiu transdanubian. Aici, relata David Ansted, au fost descoperite comorile care aparţineau odată regilor daci: mii de monede din aur, tracice, romane şi greceşti, care i-au îmbogăţit pe urmaşii lor.

„În anul 1545 se spune în aceste locuri că mai multe mii de monede din aur, argint şi bronz au fost găsite în această zonă, accidental sau de căutători. În vremurile noastre Monedele antice de bronz sunt atât de comune, încât copiii din sat le oferă străinilor care îi vizitează, ca pe nişte fleacuri”, povestea britanicul, în 1862. Tot el adăuga că în acele zone oamenii povesteau despre un preot care dispăruse din sat în urmă cu câteva decenii şi apoi s-a întors plin de bogăţii, iar localnicii bănuiau că ar fi găsit comorile din aur ale dacilor.

Vă recomandăm şi:

Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului

Aurul dacic a fost adus sub pază la Deva: un colier valoros, furat din cetăţile dacilor, a fost prezentat instanţei

Tatăl unui cunoscut fotbalist e arestat în dosarul comorilor: traficanţii spălau urma tezaurelor prin casele de licitaţii

Comori dacice traficate de custodele unui muzeu hunedorean. Florin Delinescu a fost prins vânzând monede din aur vechi de 2.000 de ani, găsite în cetăţile dacice

Povestea incredibilă a austriacului târât trei ani prin instanţe: Georg Hocevar a fost achitat în dosarul mocăniţelor

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Timp de două săptămâni, vizitatorii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din municipiul Deva sunt invitaţi să vadă opt dintre cele 13 brăţări dacice din aur recuperate de autorităţi, după ce au fost furate din siturile arheologice şi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Imagini din aceeasi galerie
  • Timp de două săptămâni, vizitatorii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din municipiul Deva sunt invitaţi să vadă opt dintre cele 13 brăţări dacice din aur recuperate de autorităţi, după ce au fost furate din siturile arheologice şi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Expoziţia Brăţările dacice a fost inaugurată joi, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi se va încheia în 26 iunie 2013.FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 1
  • Locul unde au fost descoperite o parte din brăţările dacice.  FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Expoziţia prezntă opt brăţări spiralice din aur, două discuri din fier ornamentate cu figuri zoomorfe şi 41 de stateri din aur cu monograma Koson   FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 12
  •  Preţul unui bilet de vizitare a expoziţiei va fi de 4,5 lei pentru adulţi şi 1,5 lei pentru persoanele care beneficiază de reduceri.  FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Piesele au o istorie aparte. Brăţările din aur au fost descoperite în zona siturilor arheologice din Munţii Orăştiei, pe teritoriul fostei capitale a dacilor Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Tezaurele au  fost furate de grupările de braconieri care au efectuat săpături şi detecţii ilegale începând cu anii 1990 şi apoi au fost scoase ilegal din ţară şi vândute pe piaţa neagră a antichităţilor. Ulterior au fost recuperate.  FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Anchetele efectuate pentru recuperarea tezaurelor din aur au durat mai bine de un deceniu, iar în acest timp peste 50 de oameni, acuzaţi de braconaj, furturi şi trafic de obiecte de patrimoniu au fost trimişi în judecată. FOTO Daniel Guţă.
  • În cazul unora dintre brăţări, anchetatorii au stabilit că au fost scoase prin vamă, ascunse fiind în rezervoarele unor maşini. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Până în prezent, autorităţile române au recuperat bunuri în valoare de circa şase milioane de euro, pe care traficanţii de comori le-au furat din siturile cetăţilor dacice. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 3
  • Au fost recuperate: un lot de 31 monede Lysimach, un tezaur alcătuit din colier cu pandantive şi cercei din aur în valoare de 100.000 de euro, 13 brăţări spiralice din aur, în valoare de 5.300.000 de euro, 700 monede din aur, de tip Koson, în valoare de 350.000 de euro, 202 monede din argint de tip Koson, trei scuturi regale dacice din fier, precum şi alte loturi cuprinzând câteva mii de artefacte arheologice. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • 1 FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Distribuie imaginea
citeste totul despre: