FOTO Afaceri prospere la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cum au profitat localnicii de ruinele faimosului oraş antic

FOTO Afaceri prospere la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cum au profitat localnicii de ruinele faimosului oraş antic

Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Investiţiile în reabilitarea sitului fostului oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost blocate în ultimii ani, în schimb în jurul ruinelor vechii cetăţi localnicii au dezvoltat afaceri prospere, folosindu-se de brandul istoric.

Ştiri pe aceeaşi temă

Două baruri cu terase îi întâmpină pe turişti la poarta Ulpiei Traiana Sarmizegetusa, unul dintre cele mai importante monumente antice din România.

Un alt complex de agrement este construit pe o suprafaţă imensă în imediata vecinătate a zidurilor fostei capitale a Daciei romane. Deasupra porţii şi a gardului care desparte incinta aşezării istorice de parcarea acesteia au fost amplasate pancarte publicitare în care sunt promovate pensiunile din comună, în schimb în acelaşi loc nu sunt pancarte care să indice turiştilor că au ajuns la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

După ce plătesc 10 lei, vizitatorii sunt invitaţi să se plimbe printre ruinele vechiului oraş înfiinţat de împăratul roman Traian. Cele mai atractive locuri sunt Amfiteatrul, Forul şi Palatul Augustalilor. Construcţiile antice sunt învecinate cu curţile localnicilor, iar pe drumurile din Ulpia Traiana Sarmizegetusa pot fi văzute căruţe trase de cai şi maşini care se îndreaptă spre casele din zonă.Alte ruine sunt ascunse în livezi ori sunt mărginite de terenuri pe care pasc capre şi oi, păzite de copii şi bătrânii satului.

 

Proiecte blocate
Deşi afacerile din jurul sitului istoric au prosperat în ultimii ani, investiţiile în reabilitarea Ulpiei Traiana Sarmizegetusa au lipsit. Cel mai recent proiect, al Consiliului Judeţean Hunedoara, prevedea conservarea şi restaurarea Amfiteatrului şi Forului din situl arheologic pe fonduri de la Uniunea Europeană. Finanţarea investiţiei estimată la 21.000.000 de lei fost însă respinsă potrivit Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest.

Un alt proiect, promovat de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi aprobat de Consiliul Judeţean Hunedoara prevedea amenajarea unei intrări moderne şi a unei porţi monumentale, precum şi a unor spaţii ce vor fi folosite ca săli de conferinţe, cafenele, case de bilete şi buticuri de suveniruri la intrarea în Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Investiţia a fost estimată iniţial la 3,5 milioane de lei, fondurile fiind alocate de CJ Hunedoara, însă nu a mai demarat.

Povestea oraşului antic

Fostul oraş din Antichitate datează de aproape două mii de ani, iar potrivit arheologilor, doar cinci la sută din suprafaţa sa a fost cercetată în detaliu. De-alungul timpului, localnicii au folosit pietrele care compuneau vechile clădiri ale Ulpiei Traiana Sarmizegetusa ca materiale de construcţii, iar în prezent ruinele antice se întrepătrund cu terenurile agricole, casele şi drumurile comunei Sarmizegetusa.

Puţine indicatoare oferă informaţii turiştilor despre sit, iar în lipsa unui traseu prestabilit, cei mai mulţi dintre vizitatori rătăceasc liberi printre ruine, călcând peste monumente şi ziduri vechi. Iar în lipsa informaţiilor, mulţi turişti confundă încă Ulpia Traiana Sarmizegetusa cu fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia, aflată în Munţii Orăştiei, la circa 40 de kilometri distanţă.

Sarmizegetusa din vremea lui Traian
Fostul oraş antic înfiinţat în vremea împăratului roman Traian oferă informaţii la fel de preţioase pentru istoria poporului român ca ruinele de la Sarmizegetusa Regia. Potrivit arheologilor, Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost construită în vremea împăratului Traian, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii estimează că aici locuiau până la 30.000 de oameni.

„În antichitate zidurile oraşului aveau o lungime de 500 x 600 metri şi închideau în interior o suprafaţă de aproximativ 33 de hectare. Pe o suprafaţă de 60 - 80 hectare, în afara zidurilor de incintă ale oraşului, romanii au construit numeroase monumente publice, case particulare, morminte, etc.”, informează arheologii de la Secţia Muzeală Sarmizegetusa, din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Printre cele mai spectaculoase construcţii din incinta oraşului antic se află amfiteatrul în tribunele căruia încăpeau peste 5.000 de oameni, susţin istoricii. Oraşul antic era străbătut de un drum imperial care venea de la Drobeta, iar în ruta sa intrau Tibiscum şi Sarmizegetusa, Apulum, Potaissa (Turda), Napoca (Cluj) şi Porolissum (Moigrad), cel mai nordic punct al provinciei. Declinul Sarmizegetusei romane a avut loc la mijlocul secolului al treilea. Pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi.

„Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care, în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia, informează reprezentanţii secţiei muzeale a sitului.


Vă recomandăm şi:

Cinci locuri de vis din Hunedoara, care au transformat judeţul într-o destinaţie de top. Recordurile Castelului Corvinilor şi ale Mănăstirii Prislop

Peste 10.000 de oameni au vizitat Castelul Corvinilor din Hunedoara de la începutul anului 2016. Administratorii monumentului istoric estimează că în acest an la castel vor ajunge peste 330.000 de turişti, mai mulţi în anul precedent. Hunedoara oferă turiştilor mai multe atracţii turistice de top. Cinci monumente istorice au făcut din judeţul Hunedoara una dintre principalele zone cu atracţii turistice din România.

Traian, împăratul roman care a supus Dacia. 10 lucruri puţin ştiute despre el. Cum au ajuns capul şi comorile regelui Decebal în mâinile sale

Traianus Ulpius Marcus (53 - 117) a fost unul dintre cei mai de seamă împăraţi ai Imperiului Roman, iar renumele său este datorat şi cuceririi teritoriilor Daciei. În istoria poporului român, împăratul Traian şi-a cucerit un loc de cinste, iar urmele realizărilor sale se văd încă pe teritoriul României. O serie de lucruri despre viaţa împăratului Traian au rămas însă mai puţin cunoscute publicului larg.

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol

Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.

Secretele ofrandelor din aur descoperite în termele de la Germisara: comorile cu care dacii şi romanii îşi răsplăteau zeii

Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.

Secretul fabuloasei comori din Peştera Cioclovina: cum au fost găsite mii de podoabe vechi de peste trei milenii în măruntaiele pământului

Un tezaur impresionant de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, potrivit arheologilor, a fost descoperit în urmă cu patru decenii în Peştera Cioclovina. Mii de obiecte de chihlimbar, sticlă şi faianţă compun una dintre marile comori arheologice ale României. Povestea descoperirii a fost relatată în detaliu de speologul care s-a aventurat în labirinturile subterane.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  1
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 2
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 3
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 4
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 5
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 6
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 7
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 8
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 9
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 10
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 11
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 12
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 13
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 14
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 15
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 16
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 17
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 18
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 19
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: