Fenomenul straniu din Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. Cum se înfăţişează capitala Regatului Dac

Fenomenul straniu din Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. Cum se înfăţişează capitala Regatului Dac

Sarmizegetusa Regia în decembrie. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Zeci de oameni au ajuns în aceste zile la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, pentru a se bucura, spun ei, de solstiţiul de iarnă. Unii dintre turiştii care au urcat la Sarmizegetusa au relatat de ce locul este atât de important pentru ei, în această perioadă. Totodată, vizitatorii susţin că a fost prima dată în ultimii ani când, în preajma solstiţiului, cetatea nu a fost acoperită de omăt.

Ştiri pe aceeaşi temă

Luni dimineaţă, în Sarmizegetusa Regia au ajuns câteva grupuri de turişti pentru care călătoria spre fosta capitală a Regatului Dac, în preajma sărbătorii Crăciunului reprezintă un eveniment special. Oamenii au venit din întreaga ţară pentru a se bucura, spun ei, de momentul Solstiţiului de Iarnă.

Dacă în fiecare din anii trecuţi în această perioadă a iernii, aşezarea era acoperită cu un strat de omăt, de această dată, vizitatorii au găsit o atmosferă de primăvară, fără zăpadă, în care soarele a străclucit peste monument.

Solstiţiul de iarnă este marcat în acest an în 22 decembrie, ora 6:48, potrivit astronomilor. „La această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice”, a informat Observatorul Astronomic „Vasile Urseanu”.

Solstiţiul de iarnă, ziua în care soarele este cel mai apropiat de pământ, data care marchează intrarea în iarnă, din punct de vedere astronimic, şi ziua cea mai scurtă din an este privită cu mare interes de vizitatorii din aceste zile ai Sarmizegetusei Regia.

„Am venit din Ştei (Bihor) la Sarmizegetusa Regia, pentru a mă bucura de solstiţiu, într-un loc important pentru strămoşii noştri din punct de vedere spiritual. În ultimii cinci ani, în fiecare sărbătoare a solstiţiului de iarnă am fost în Sarmizegetusa Regia, dar este primul an în care nu găsim zăpadă. Altădată, cetatea ne întâmpina acoperită de un strat de aproape jumătate de metru de omăt”, relatează Dumitru, unul dintre vizitatorii Sarmizegetusei Regia.

Bărbatul a urcat împreună cu mai mulţi apropiaţi în aşezarea antică, pentru a se bucura şi de razele soarelui, în timp ce alte grupuri de turişti cazate la pensiunile din zona Munţilor Orăştiei s-au îndreptat luni spre cetăţile Costeşti şi Blidaru şi spre Vârful Godeanu.

Povestea oraşului antic
Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100. Oraşul antic, înconjurat de zidurile ce pot fi văzute şi în prezent, se întindea pe o suprafaţă de trei hectare, susţin istoricii, iar la poalele cetăţii, pe o rază de trei kilometri, se aflau numeroase aşezări civile. Mai mult, pe vârfurile munţilor care înconjurau Sarmizegetusa Regia, dacii au ridicat cetăţi de apărare, iar în vremurile de restrişte, populaţia îşi găsea adăpost în aşezarea din munţi. Sarmizegetusa Regia a fost devastată, potrivit istoricilor, de legiunile romane. A fost incendiată, iar templele ei au fost distruse şi abandonate în cele din urmă. Rămăşiţele lor nu au fost cercetate îndeajuns şi astfel nu au oferit suficiente informaţii istoricilor pentru a dezlega toate misterele capitalei Daciei. Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.


Vă recomandăm şi:

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate. Unele dintre ele sunt legate de prezenţa animalelor fabuloase încrustate în artefactul antic din bronz: grifoni cu capete de lup şi cozi de leu, înfăţişări extrem de rare în arta popoarelor din Antichitate.

Cum au cosmetizat comuniştii vestigiile de la Sarmizegetusa Regia pentru Nicolae Ceauşescu. Intervenţia brutală a pervertit esenţa celebrei aşezări dacice

Nicolae Ceauşescu şi-a anunţat vizita la Sarmizegetusa Regia la începutul anilor ’80. În aşteptarea lui, vechea capitală a Daciei din Munţii Orăştiei urma să treacă printr-una dintre cele mai mari transformări: a fost „împodobită“ cu blocuri şi discuri din beton şi prefabricate. Lucrările au lăsat urme adânci.

Obiceiurile erotice ale strămoşilor noştri: femeile sarmaţilor ucideau pentru sex, soţiile tracilor erau sclave sexuale, geţii îşi luau câte 30 de neveste

Geţii aveau obiceiul să îşi ia mai multe soţii, la sarmaţi femeile care nu deprindeau mânuirea armelor şi nu ucideau erau pedepsite să nu se căsătorească, sciţii erau desfrânaţi, dar o parte a populaţiei suferea de afecţiuni sexuale, iar tracii îşi lăsau fiicele să ducă o viaţă libertină, înainte de căsătorie. Sunt doar câteva dintre relatările din Antichitate despre obiceiurile din viaţa privată a strămoşilor noştri.

Anecdote din Antichitate despre daci: au tăiat pădurea pentru a-i speria pe romani, fumau cânepă, iar un preot s-a prefăcut mort pentru a nu fi ucis

O serie de anecdote ce datează din Antichitate i-au prezentat pe daci în roluri mai puţin obişnuite. Autorii povestirilor scurte şi amuzante relatau despre cum au reuşit dacii să le înşele vigilenţa romanilor, de ce au renunţat la vin sau de ce trăgeau cu săgeţi spre cer, în timpul furtunilor.

Secretele calendarului dacic. Ce legături existau între templele din Sarmizegetusa Regia şi felul în care strămoşii noştri calculau trecerea timpului

Vechile temple din Sarmizegetusa Regia şi altarele celorlalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au dat naştere unei serii nemărginite de ipoteze şi interpretări. Unii istorici au atribuit sanctuarelor antice rolul de calendare, iar teoriile asupra modului în care strămoşii noştri măsurau trecerea timpului sunt numeroase.

Adevărul ascuns despre uneltele din fierăria dacilor, găsite în zona cetăţilor antice din Munţii Orăştiei

Cele peste 20 de unelte de fierărie antice, descoperite întâmplător în urmă cu o săptămână de jandarmi au dat naştere unor controverse. Jandarmii au declarat că piesele din vremea dacilor ar fi fost scoase la iveală după ce ploile au spălat pământul, dar au fost contrazişi de reprezentanţii Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice.

10 poveşti despre comorile din Ardeal: marele secret al lui Decebal, râpa cu galbeni şi blestemul de moarte al aurului

Aproape nu există sat în Ardeal din care să lipsească poveştile faimoaselor descoperiri de comori, afirma istoricul Iulian Marţian. Istoria celor care au dat naştere unor poveşti fascinante se întinde pe aproape 2.000 de ani, începând cu povestea comorii ascunse de regele Decebal şi până la descoperirile recente ale pieselor antice preţioase, din Sarmizegetusa Regia.

Imagini din aceeasi galerie
  • Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 1
  • Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 2
  • Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 4
  • Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 5
  • Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 6
  • Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 7
  • Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 8
  • Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.10
  • Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 11
  • Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 12
  • Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 13
  • Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 14
  • Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 17
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările