Fenomen îngrijorător pe Lacul Gura Apelor - barajul Retezat. O parte din mal a luat-o la vale
0
O parte din malul stâng al Lacului Gura Apelor din Retezat a luat-o la vale. Alunecarea de teren din zona barajului este incipientă.
O alunecare de teren, în fază incipientă, s-a înregistrat pe malul stâng al lacului de acumulare Gura Apelor - Retezat, la o distanţă de 350 de metri de coronamentul barajului şi la 166 de metri de priza aducţiunii principale.
„Echilibrul local în zona versantului stâng al cuvetei lacului de acumulare Gura Apelor a fost deranjat prin acţiunea simultană a mai multor factori posibili, dând naştere unui început de alunecare de teren. Alunecarea se află în fază incipientă, lentă, fără antrenare de formaţiuni de roci consolidate”, arată un raport al Hidroelectrica – Sucursala Hidrocentrale Haţeg.
Potrivit documentului, partea superioară a alunecării este situată la cota aproximativ 1.080 m.d.M. (metri deasupra nivelului mării). Râpa de desprindere are o înălţime de aproximativ 220 cm. Alunecarea este delimitată prin crăpături (margini) de alunecare, situate la aproximativ 10 – 12 metri distanţă între ele în zona părţii superioare a alunecării şi se evazează în formă de potcoavă spre baza alunecării. Baza alunecării se pierde în lac, sub nivelul apei, la cota aproximativ 1.024 m.d.M. la data constatării. Acumulatul de alunecare este neglijabil, alunecarea find incipientă, de suprafaţă. Suprafaţa alunecării este de aproximatv 2.600 mp.
Expertiză tehnică
Hidroelectrica – Sucursala Hidrocentrale Haţeg a solicitat o expertiză tehnică, necesară pentru instituirea unui control asupra fenomenului şi măsurilor de intervenţie pentru stoparea acestuia, pentru ca lacul de acumulare Gura Apelor şi barajul său să poată funcţona în condiţii de siguranţă
„Expertiza va analiza toate datele existente în prezent şi va prezenta concluzi privind evoluţia fenomenului de alunecare, riscurile asociate pentru baraj, pentru lacul de acumulare, pentru priza aducţiunii principale precum şi pentru drumul de acces şi platforma casei barajistului”, se arată în raport.
În prezent, lacul de acumulare se exploatează cu restricţie de cotă la 1.065 m.d.M, dar Hidroelectrica intenţionează ridicarea cotei în lac la NNR (1.072 m.d.M.) (n.r. nivelul normal de retenţie).
„Servciul UCCH şi Mentenanţă Construcţi, cu mijloace proprii, a înfinţat o reţea topografică de nivelment care urmăreşte mişcarea pe verticală a fiecărua din cei 8 stâlpi ai zidului de sprijin al drumului situat deasupra alunecării. Măsurătorile topografice de mare precizie arată că în perioada caldă se produce o umflare a zonei urmărite, iar în peroada rece o tasare. Diferenţa maximă la punctul de măsură unde evoluţia este maximă între perioada caldă şi dea rece este de la +2,47 mm la – 2,01 mm. Această evoluţe este sinusoidaşă cu anotimpurile vară – arnă. Nu s-a observat o evoluţie la măsurătorile de nivelment pe reţeaua amintită care să fie funcţie de nivelul apei din lacul de acumulare. De asemenea, Servciul UCCH şi Mentenanţă Construcţi urmăreşte posibile efecte ale alunecării de teren prin măsurători la bolţurile a trei secţiuni de măsură din pardoseala drumului de acces spre priza aducţiunii principale, drum situat deasupra alunecării. Ca şi în cazul reţelei de nivelment, închiderea şi deschiderea fisuri nu indică o corelaţie cu nivelul apei din lacul de acumulare, c cu temperatura, mişcarea fiind sezonieră, de închisre vara şi de deschidere în sezonul rece, această mişcare fiind de ordnul milimetrilor, amplitudinea maximă fiind de 4 mm, la bolţurile cu cea mai accentuată mişcare”, se arată în raport.
Expertiza se va derula pe 60 de zile, iar costurile ei sunt estimate la 60.000 de lei.
Planuri mari pentru lacul de acumulare
Lacul Gura Apelor se află în proces de umplere în pregătirea unui proiect de retehnologizare a hidrocentralei Râul Mare – Retezat, estimat la 80 de milioane de euro şi derulat de Hidroelectrica.
„Râul Mare – Retezat este următorul proiect de anvergură, este un proiect pe care ni-l dorim foarte mult şi care depinde de umplerea barajului de la Râul Mare, proces care a început anul trecut, pentru a stabili nivelul de plecare al echipamentelor noii centrale. Vorbim de o înlocuire totală a echipamentelor din centrală şi o creştere a puterii ei la circa 350 MW. Ne dorim ca ea să fie principala centrală pe servicii de sistem, echilibrare şi asigurarea energiei consumului în vârf. Depindem de vreme, de nivelul de umplere a lacului şi de precipitaţii. Umplerea va fi reluată în primăvara anului viitor. Pregătim lacul pentru viitura de primăvară, ca odată cu ea să ajungem la cota finală de 1.072 - nivel normal de retenţie”, declara, în octombrie 2019, Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.
Recepţionarea barajului şi ridicarea sa la cotă este o chestiune nerezolvată de 30 de ani, adăuga acesta.
Povestea barajului din Retezat
Barajul Gura Apelor a fost inaugurat în 16 aprilie 1986 după 11 ani în care s-a muncit la construcţia lui. Zeci de kilometri de galerii au fost săpaţi în munte pentru a devia cursul pâraielor din Retezat spre lacul de acumulare. La acea vreme, Gura Apelor era considerat cel mai mare baraj de aroncamente şi miez de argilă din Europa. Pentru mai bine de un deceniu, mii de mineri şi constructori au fost implicaţi în cel mai mare proiect hidro-energetic realizat în istoria judeţului Hunedoara: construcţia Barajului Gura Apelor, din Masivul Retezat.
Barajul Gura Apelor (sau Gura Apei) a fost construit la marginea Parcului Naţional Retezat, la capătul unui drum de 40 de kilometri ce porneşte din Haţeg şi se afundă în munte. Ultimul tronson al aducţiunii Râuşor - Gura Apelor are o lungime de 13.780 metri şi trece prin munte, pe sub Rezervatia Ştiinţifică Gemenele - Retezat, informa Hidroconstrucţia.
Lacul de acumulare Gura Apelor, întins pe mai mult de 400 de hectare, are o adâncime maximă de peste 160 de metri, iar barajul lui are o lungime de 480 de metri, o lăţime la bază de peste 550 de metri şi o înălţime de 168 de metri. Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat, reprezentată barajul Gura Apelor şi hidrocentralele Retezat şi Clopotiva, are o putere instalată de 349 MW şi o energie medie multianuală de 630 de GWh. Are ca rol atât producerea de energie electrică, cât şi în regularizarea cursului Râului Mare şi atenuarea undelor de viitură. În avalul barajului, în depresiunea Haţegului, ulterior au mai fost construite şi alte hidrocentrale cu o putere instalată totală de 134,3 MW.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
