Fântâna Castelului Corvinilor şi lacul Mănăstirii Prislop: locurile unde turiştii aruncă bani pentru a-şi pune dorinţe

Un ochi de apă din curtea Mănăstirii Prislop a devenit în ultimii ani un adevărat lac al dorinţelor, în care pelerinii aruncă bani în semn de recunoştinţă sau în speranţa că li se vor împlini dorinţele. Fântâna din curtea Castelului Corvinilor este plină de monede, aruncate de superstiţioşi.

Un ochi de apă din curtea Mănăstirii Prislop a devenit în ultimii ani un adevărat lac al dorinţelor, pentru pelerinii care ajung aici. Oamenii şi-au făcut obiceiul de a arunca bani în apa în care se revarsă izvorul ce traversează curtea lăcaşului de cult. Pentru cei mai mulţi dintre vizitatorii Mănăstirii Prislop, imaginea bălţii în care plutesc bancnote şi în care strălucesc cantităţi impresionante de monede este un lucru obişnuit.

Lacul dorinţelor
„Este un gest de recunoştinţă pe care eu şi alţi pelerini îl facem pentru ceea ce găsim la mănăstire, pentru liniştea care ne-o dă acest loc. Cei mai mulţi pun banii în apă, după ce se alimentează cu aghiasmă de la butoaiele din imediata vecinătate  alacului sau după ce iau apă de la izvor. Alţii o fac din superstiţie”, spune Ioana, una dintre hunedorencele care obişnuieşte să arunce banii în apa Mănăstirii Prislop.

În vecinătatea locului de veci al părintelui Arsenie Boca, alţi vizitatori aşează bani la rădăcina unui copac, în a cărui scoarţă a fost încrustat semnul crucii. „Să fie cu nuroc”, pot fi auziţi uneori pelerinii care puni bani la copac, după ce sărută trunchiul acestuia şi se închină.

Peştera Sfântului Ioan care a slujit la mănăstire a devenit de asemenea un loc unde pelerinii aduc, pe lângă flori şi candele, şi bani. Cei de la mănăstire i-au atenţionat pe vizitatori să nu mai pună monezi şi bancnote între crăpăturile chiliei.

„Fântâna cu arginţi”
Fântâna Castelului Corvinilor are o simbolistică aparte. Veche şi adâncă, fântâna săpată în stâncă a adunat pe fundul ei, tone de monezi. Din anii 1970 nu a mai fost decolmatată, iar obiceiul aruncării banilor în fântână este împărtăţit atât de vizitatorii din ţară, cât şi de străini. Potrivit legendelor, fântâna a fost săpată de trei prizonieri turci, cărora Iancu de Hunedoara le-a promis că dacă vor găsi apă, vor fi eliberaţi. Se spune că prizonierii au săpat 15 ani până să dea de apă, însă nu au mai fost eliberaţi. Între timp, Iancu murise, iar soţia sa, Elisabeta Szilágyi, a hotărâ uciderea turcilor. Pe fundul fântânii a fost descoperită o inscripţie, tradusă ca: „Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de lângă biserică“. Mult timp, inscripţia a fost interpretată altfel: “apă aveţi, dar inimă nu”, le povesteau ghizii castelului turiştilor care vizitau fântâna.

În Deva, nu de puţine ori fântâna arteziană din faţa clădirii Prefecturii şi a Consiliului Judeţean Hunedoara a fost un loc al dorinţelor pentru turişti. În apa fântânii “cu broscuţe” (ornamentele care împodobesc arteziana) deseori sclipesc monedele aruncate de trecători, însă de cele mai multe ori sunt luate de alţi localnici.

Vă recomandăm şi:

Părintele Arsenie Boca a schimbat soarta satelor apropiate Mănăstirii Prislop      Două sate hunedorene, Silvaşu de Sus şi Silvaşu de Jos, aflate în vecinătatea Mănăstirii Prislop, au renăscut economic în ultimii ani datorită popularităţii locului unde este înmormântat părintele Arsenie Boca.

FOTO VIDEO Mănăstirea Prislop în sărbătoare: au răbdat ploaia pentru a se ruga la mormântul lui Arsenie Boca        În ciuda ploii şi a vremii posomorâte, mii de pelerini au venit în această dimineaţă la Prislop, pentru a sărbători 103 ani de la naşterea duhovnicului Arsenie Boca. Locul de veci al fostului stareţ al mănăstirii a devenit un loc de pelerinaj pentru creştinii din întreaga ţară.

Castelul Corvinilor, Uzinele de fier şi combinatul: brandurile care au făcut Hunedoara cunoscută în lume           Hunedoara şi-a căpătat faima în lume datorită Castelului Corvinilor şi a Uzinelor de fier transformate în combinat siderurgic. De-alungul istoriei ultimelor două secole, brandurile oraşului au fost puncte de reper pentru viaţa comunităţii, iar hunedorenii s-au identificat cu ele.

FOTO Hunedoara anilor 1880 în imagini rare. Cum se mândreau austro-ungarii cu Uzinele de fier şi minele din Hunedoara         Angajaţii Castelului Corvinilor au făcut o descoperire impresionantă. Recent, în tmpul unui inventar realizat în arhivele muzeului, au dat peste un album de fotografii vechi, de la sfârşitul XIX, în care sunt prezentate Uzinele de fier ale Hunedoarei şi minele din împrejurimi. Albumul a fost publicat la Expoziţia Universală din 1889 de la Paris, ca o imagine a celor mai importante realizări industriale ale Imperiului Austro-Ungar.