Fabuloasa descoperire a Sarmizegetusei, în The New York Times: „Oraşul legendar al lui Decebal arată cât de mult era conectată cultura dacilor cu a celţilor“
0Descoperirea Sarmizegetusei Regia a avut ecouri în întreaga lume, iar jurnaliştii de la The New York Times afirmau că rezultatele săpăturilor din perioada interbelică au dovedit cât de mult cultura dacilor era conectată cu cea a celţilor.
Un articol din 1934 al corespondentului special al The New York Times, în România, relata despre ceea ce jurnaliştii de la The New York Times prezentau drept descoperirea epocală a capitalei Daciei. Jurnaliştii americani au scris atunci despre rezultatele primei mari campanii de săpături arheologice derulate în Munţii Orăştiei:
“Capitala Daciei, descoperită în apropierea Grădiştei - Căutări îndelungate au fost făcute pentru legendarul oraş al regelui Decebal
Sarmizegetusa, capitala Regatului Dacia, a fost localizată după mai mulţi ani de căutări. Românii sunt foarte interesaţi de descoperirea oraşului legendar al regelui Decebal, viteazul adversar al împăratului Traian, deoarece, în ciuda faptului că după înfrângerea lui Decebal, dacii au fost trimişi în coloniile din zona Dunării, iar coloniştii romani s-au aşezat în teritoriul României de astăzi, românii îi consideră pe daci drept strămoşii lor.
În apropierea satului Grădiştea, în districtul Hunedoara, Transilvania, în expediţiile arheologice finanţate în mare parte de Guvernul român a fost descoperit oraşul cu ziduri din cărămidă şi din lemn pe care romanii l-au ars din temelii.
Descoperiri bogate de vase şi monede au fost făcute în Sarmizegetusa.
Distrugerea civilzaţiei dacice a fost atât de mare, că până în prezent aproape nimic nu s-a cunoscut despre ea. Este pentru prima dată când rămăşiţele unei culturi specifice dacilor au fost excavate, iar descoperirea dovedeşte cât de mult cultura dacilor era conectată cu cea a celţilor.
Arheologii care în soluţionarea controverselor au separat tradiţiile locale, pe care le-au pus deasupra a orice au avut din nou justificare. Grădiştea este cuvântul românesc pentru cetate, astfel că păstorii simpli din micul sat au conservat memoria fostei capitale, dispărută în urmă cu 20 de secole”, se arată în articolul din 24 iunie 1934, publicat în The New York Times.
Săpăturile arheologice sistematice din Sarmizegetusa Regia au debutat în perioada interbelică şi continuă până în prezent.
Povestea oraşului antic
Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100. Oraşul antic, înconjurat de zidurile ce pot fi văzute şi în prezent, se întindea pe o suprafaţă de trei hectare, susţin istoricii, iar la poalele cetăţii, pe o rază de trei kilometri, se aflau numeroase aşezări civile. Mai mult, pe vârfurile munţilor care înconjurau Sarmizegetusa Regia, dacii au ridicat cetăţi de apărare, iar în vremurile de restrişte, populaţia îşi găsea adăpost în aşezarea din munţi.
Templele şi sanctuarele din Sarmizegetusa Regia au fost dispuse pe două terase, iar istoricii au stabilit că au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele în vremea lui Decebal, în care aşezarea s-a aflat în apogeul dezvoltării sale economice. Locurile sacre au fost construite din materiale aduse de la zeci de kilometri distanţă. “Efortul necesar ridicării majorităţii acestor temple rezultă şi din faptul că acolo unde materialul local nu corespundea cerinţelor se aducea materialul de construcţie din altă parte, chiar de la zeci de kilometri distanţă. Astfel, în Munţii Şureanu, s-a adus calcar de la Măgura Călanului şi andezit de la Dealul Bejan, de lângă Deva”, arăta Cristina Bodo, în cercetarea “Munţii Orăştiei, centrul Regatului Dac", publicată în monografia judeţului Hunedoara.
Sarmizegetusa Regia a fost devastată, potrivit istoricilor, de legiunile romane. A fost incendiată, iar templele ei au fost distruse şi abandonate în cele din urmă.
„La fel ca în celelalte situaţii, şi în cazul Sarmizegetusei gestul a avut motivaţii politice, economice, dar şi religioase. Se pare că rezistenţa armată a dacilor s-a fundamentat pe sentimentul religios, astfel că a fost distrus în totalitate centrul religios şi politic al acestora”, afirma arheologul Cristina Bodo, într-un studiu al cetăţilor dacice, publicat în Monografia judeţului Huendoara.
Rămăşiţele Sarmizegetusei Regia nu au fost cercetate îndeajuns şi astfel nu au oferit suficiente informaţii istoricilor pentru a dezlega toate misterele capitalei Daciei. Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Vă recomandăm şi:
Cele mai importante tezaure monetare descoperite în România provin din antichitate. Kosonii din aur au fost găsiţi doar pe teritoriul vechii Dacii, în schimb cele mai multe dintre piesele monetare scoase la iveală în urma săpăturilor arheologice sunt monede de import. Dacii nu erau interesaţi de folosirea banilor în comerţ, potrivit istoricilor.
Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.
Cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Astfel erau caracterizaţi geţii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit primele descrieri elaborate ale popoarelor care în urmă cu aproape două milenii şi jumătate ocupau ţinuturile actualei Românii. Tot Herodot îi prezenta pe strămoşii geţi (daci) drept oameni care se credeau nemuritori, iar aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis.
Se încarcă comentariile...
