Exploatarea aurului de la Certej aduce defrişări masive: primele 56 de hectare de pădure scoase din fondul forestier

Exploatarea aurului de la Certej aduce defrişări masive: primele 56 de hectare de pădure scoase din fondul forestier

Certej. FOTO: ADEVĂRUL.

Peste 50 de hectare de pădure din zona Certej vor fi defrişate pentru a face loc viitoarei exploatări miniere, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern supus dezbaterii publice. Compania Deva Gold susţine că va oferi în compensaţie 168 de hectare de teren pentru a fi împădurite.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministerul Apelor şi Pădurilor a supus consultării publice Proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier naţional a 56 de hectare de către S.C. Deva Gold S.A., pentru proiectul „Exploatarea minereurilor auro-argintifere din Perimetrul Certej”.

Cetăţenii şi instituţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile, începând cu data publicării proiectului de act normativ (29.10.2018), la Ministerul Apelor şi Pădurilor. Cele 56 de hectare de teren sunt proprietatea  S.C. Deva Gold S.A. şi sunt administrate de Direcţia silvică Hunedoara, prin Ocolul silvic Simeria. De pe acest teren vor fi defrişate 53,3 hectare de vegetaţie forestieră.

168 de hectare de teren oferite în compensaţie

„Scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului prevăzut la art. 1 se face cu compensare echivalentă cu terenuri în suprafaţă de 168,6241 ha, proprietate a S.C. Deva Gold S.A., amplasate în perimetrul Pogăneşti pentru suprafaţa de 88,0675 ha, în perimetrul Povergina pentru suprafaţa de 45,3069 ha şi în perimetrul Secaş pentru suprafaţa de 35,2497 ha”, se arată în proiectul Deva Gold. Terenul din perimetrul Pogăneşti este limitrof fondului forestier de pe raza Ocolul silvic Lugoj. Terenul din perimetrul Povergina este limitrof fondului forestier de pe rază Ocolului silvic Făget. Terenul din perimetrul Secaş este limitrof fondului forestier Ocolul silvic Timişoara.

„S.C. Deva Gold S.A. a achitat în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, aflat în administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional în valoare de 6.491.378,20 lei cu ordinul de plată nr. 980/23.07.2018”, se arată în proiectul de Hotărâre de Guvern supus consultării publice.

„Perimetrul minier Certej este inclus în Patrulaterul aurifer Săcărâmb-Brad-Roşia Montană-Baia de Arieş unde mineritul este o activitate tradiţională. Proiectul propus are ca obiectiv principal continuarea şi dezvoltarea activităţii miniere de carieră pentru extracţia mineralelor cu conţinut de metale preţioase – aur şi argint – în perimetrul Licenţei de exploatare nr. 435/1999, intrată în vigoare prin HG nr. 51/24.01.2000 odată cu publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României nr. 26/25.01.2000”, informează SC Deva Gold.

Proiectul contestat de organizaţiile ecologizte

Proiectul minier de la Certej a fost contestat de mai multe organizaţii de mediu, care au reclamat faptul că exploatarea de metale preţioase de la Certej va duce la dispariţia a 165 de hectare de pădure. „O luptă aprigă se duce acum pentru pădurile de la Certej din Hunedoara - o pădure de foioase curată, aerisită şi plină de viaţă care se întinde pe 165 de hectare la nord de Deva. O corporaţie minieră canadiană, Eldorado Gold, prin firma locală Deva Gold, şi-a propus să facă un hău aproape fără fund pentru a exploata aur şi argint. Pădurea şi munţii ar dispărea şi locul lor ar urma să fie luat de milioane de tone de rocă excavate zilnic. Minereul ar fi tratat cu cianuri şi mai apoi ar fi aruncat înapoi în natură în două iazuri de decantare care ar înlocui pentru totdeauna pădurile”, se arată în petiţia pe care ecologiştii de la Mining Watch au transmis-o anul trecut către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Guvernul României, APM Hunedoara, Garda Forestieră şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

În urmă cu un an,Nicolae Stanca, managerul Deva Gold a precizat că societatea aşteaptă autorizaţia de scoatere din circuitul silvic a aproape 170 de hectare de pădure, din zona unde va fi înfiinţată exploatarea, uzina, staţia de concasare, pentru a continua activitatea în perimetrul minier. „Nu se va tăia pădurea, aşa cum se manipulează sau dezinformează opinia publică, afirmându-se că Deva Gold va tăia 169 de hectare de pădure mâine. Deva Gold nu taie niciun copac până nu va planta de patru ori suprafaţa de 169 de hectare, deci aproximativ 600 de hectare. Acestea vor rămâne în administraţia şi în grija SC Deva Gold timp de opt ani, până ajung la maturitate. În privinţa tăierilor, care se vor face etapizat, în prima fază, cea a aprobării autorizaţiei de construcţie, se vor tăia vreo 24 – 25 de hectare, iar restul va fi tăiat pe durata proiectului, de 20 de ani, într-o medie de 10 – 12 hectare pe an”, informa reprezentantul Deva Gold.

În toamna anului 2014, SC Deva Gold SA a început organizarea de şantier pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint de la Certej, iar în urma unor sesizări făcute de societatea civilă, comisarii Gărzii de Mediu Hunedoara au făcut un control, stabilind că societatea are autorizaţiile necesare în acest sens.

Eldorado a cumpărat European Goldfields cu 2,4 miliarde de dolari, preluând astfel şi 80% din acţiunile Deva Gold, care dezvoltă zăcământul aurifer de la Certej. Restul acţiunilor Deva Gold sunt deţinute de statul român, prin Minvest Deva.
 
Grupul canadian estima că mina de la Certej va produce anual 130.000 uncii de (4,043 tone) de aur, respectiv 660.000 uncii (20,52 tone) de argint. Argintul extras anual ar valora aproximativ 21 milioane de dolari la cotaţiile actuale.
 
Exploatarea este amplasată pe teritoriul comunei Certeju de Sus, în intravilanul şi extravilanul localităţii Bocşa Mare, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Deva.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Imaginile apocaliptice ale catastrofei din Certej, soldată cu 89 de morţi: cadavrele sfărâmate şi târâte în avalanşa sterilului toxic abia au fost identificate

Goana după aur, combătută de ONG-işti. Ecologiştii cer ministrului Mediului reevaluarea impactului de mediu pentru mina de la Certej

Catastrofa de la Certej, cu 89 de morţi, în notele secrete: ultimele cadavre au fost scoase din mâlul de steril după opt zile

citeste totul despre: