Explicaţii pentru tăierile de pădure din Parcul Naţional Retezat. Vor fi extraşi 267 de arbori din zona tampon
0Peste 260 de arbori din zona tampon a Parcului Naţional Retezat vor fi tăiaţi, „pentru a crea ochiuri de regenerare”, susţin reprezentanţii rezervaţiei.
În perioada următoare vor avea loc tăieri de conservare în zona tampon a Parcului Naţional Retezat.
„Pentru a crea ochiuri de regenerare, vor fi extraşi 19 arbori/hectar, totalul fiind de 267 de arbori. Aceştia vor fi preluaţi de mai sus de cascada Lolaia şi transportaţi prin Cârnic, pe DJ667A. Bine de ştiut: dacă nu ar fi în parc, s-ar putea extrage 95 de arbori/hectar. Nicio pădure din zona tampon a PNR nu este în proprietatea statului”, informează administraţia Parcului Naţional Retezat.
Reprezentanţii ariei protejate au revenit cu explicaţii privind tăierile programate în zona tampon.
„Pădurile de răşinoase din zona tampon a PNR sunt în proporţie covârşitoare păduri plantate după tăieri, în secolul XX. Majoritatea au o structură echienă (arbori de vârste apropiate). S-a observat în timp că pădurile de acest fel (în special molidişurile) au o rezistenţă scăzută şi sunt cu uşurinţă doborâte de furtuni şi atacate de insecte. Tendinţa este să fie reduse plantările, în favoarea regenerărilor naturale. Asta duce la o pădure mai aproape de cea naturală şi cu o rezistenţă mai mare. În zona tampon a PNR, asta se urmăreşte! Înlocuirea treptată a pădurilor plantate cu unele naturale. Acest lucru cere mult efort şi se poate realiza treptat, de-a lungul multor decenii/secole”, informează reprezentanţii PNR.
Parcul Naţional Retezat se întinde pe o suprafaţă de peste 38.000 de hectare, dintre care jumătate sunt acoperite cu pădure. Pădurile Retezatului sunt deţinute de statul român, persoane fizice, unităţi administrativ-teritoriale şi Academia Română. Marii proprietari ai fondului forestier sunt două familii de origini maghiare.
Astfel, dacă statul român deţine 7.000 de hectare de pădure în rezervaţia naţională, familiile Kendeffy şi Ocskay deţin împreună peste 7.000 de hectare. Academia Română are în proprietate 2.722 hectare de pădure, iar restul a revenit comunelor din zonă, arată o informare a Administraţiei Parcului Naţional Retezat. Retezatul printre cele mai sălbatice locuri din Europa, având încă ţinuturi în care natura nu a fost cu nimic derajnată de om, iar animalele îi stăpânesc în armonie crestele şi pădurile munţilor.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Două familii cu origini maghiare deţin împreună o suprafaţă mai mare de pădure în Parcul Naţional Retezat decât cea de 7.000 de hectare aflată în posesia statului român. Nu sunt motive de îngrijorare, susţin reprezentanţii parcului naţional.
S-au împlinit 17 ani de la una dintre cele mai mari catastrofe din ultimele decenii: timp de trei zile, între 12 şi 14 iulie 1999, ploile intense din Retezat au provocat viituri şi alunecări de teren, care au distrus un cămin muncitoresc de la poalele Barajului Gura Apelor, în care se aflau zeci de oameni. 14 persoane au murit. Totuşi, barajul lacul de acumulare a prevenit un dezastru cu urmări mult mai mari.
Lacul Gura Apelor din Retezat atrage un număr mare de turişti, iar unul dintre cele mai spectaculoase locuri de popas ale sale este cascada. În ultimele săptămâni, ploile abundente au făcut ca nivelul apei să crească şi să transforme astfel priveliştea din Retezat.
O serie de fotografii realizate de pictorul Dan Vifor Pichiu, fost alpinist de performanţă, înfăţişează Retezatul anilor 1960 în întreaga lui splendoare. Unele imagini prezintă şi partea mai puţin ştiută a muntelui – locul unde puteai vedea schiori coborând goi pe pârtiile nebătătorite ale Retezatului.
Se încarcă comentariile...
