Enigmele Sarmizegetusei romane în urmă cu un secol: cum a fost reconstituit „oraşul fără pereche din nordul Dunării“
0
Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost reconstituită în anul 1906, pentru prima dată, de omul de ştiinţă Teohari Antonescu. Arheologul, documentat din scenele de pe Columna lui Traian şi de izvoarele istorice, a creat împreună cu studenţii săi o machetă din gips pentru a arăta importanţa oraşului antic, despre care susţinea că a existat înaintea războaielor daco-romane.
Una dintre lucările ştiinţifice care au făcut furori la începutul secolului XX a fost dedicată actualei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, oraşul antic de la poalele Retezatului. De-a lungul timpului, numeroşi istorici şi arheologi au încercat să îi dezvăluie secretele aşezării care începând din vremea împăratului Traian a fost capitală a Daciei romane.
Printre cei mai de seamă a fost omul de ştiinţă Teohari Antonescu (1867 - 1910), autor al lucrării bilingve (româno - franceze) “Cetatea Sarmizegetusa reconstituită după Columna lui Traian şi Ruinele din Grădiştea”, publicată în 1906.
Arheologul susţinea că actualul sit istoric Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost un oraş însemnat, a cărui mărime nu îşi găsea pereche în niciun alt oraş al Europei antice, la nord de Dunăre. Cu ajutorul indicaţiilor sale, studenţii de la Şcoala de Belle - Arte din Iaşi au realizat prima machetă din gips a oraşului antic, care a fost expusă ulterior în Palatul Artelor din Expoziţia generală de la Bucureşti.
“Real în întreaga noastră reconstituire este mai bine de 80 la sută din cele înfăţişate. Restul, fireşte, cade pe seama închipuirii, care mai totdeauna când este vorba de lumile dispărute are un rol cu atât mai mare cu cât elementele factice, pe care ne întemeiem, sunt mai puţin numeroase şi nesigure”, afirma arheologul.
Ipotezele de la începutul secolului XX
În lucrarea dedicată Sarmizegetusei, autorul afirma că ar fi fost reşedinţa regelui Decebal, înainte de a fi cucerită şi transformată de romani. Ipoteza sa a fost însă contrazisă după descoperirea Sarmizegetusei Regia, din Munţii Orăştiei.
“Se ştie că ruinele Sarmizegetusei se află în localitatea cunoscută astăzi sub numele de Grădişte. Ele sunt aşezate în colţul de sud-vest al câmpiei Haţegului, o câmpie răpitoare şi largă. În această câmpie, acolo unde valea Haţegului se înalţă mai mult, au zidit din timpuri imemoriale popoarele băştinaşe cetatea stăpânitoare a Sarmizegetusei. De pe înălţimea zidurilor ei ochiul putea pluti în bună voie până la marginea orizontului, dominând cu modul acesta lungul şi largul câmpiei. Această poziţie era strategică, precum nu putea fi alta, şi dovadă de aceasta este că Traian, când a cucerit Dacia, a păstrat cetatea formând colonia sa Ulpia Traiana Sarmizegetusa”, afirma Teohari Antonescu, în lucrarea “Cetatea Sarmizegetusa reconstituită după Columna lui Traian şi Ruinele din Grădiştea”, publicată în 1906.
Autorul a citat, în susţinerea sa, o lucrare a baronului Joseph von Hohenhausen, ofiţer austriac care a vizitat ţinuturile Hunedoarei în 1773, însoţindu-l pe împăratul Iosif al doilea al Austriei în prima sa vizită în Transilvania.
“Îndată ce această localitate a ajuns să fie asigurată întrucâtva de orişice primejdie, locuitorii care erau cu gând prietenesc pentru romani se adunară aici. Traian dete tuturor în stare să poarte armele în afara lagărului locurile din dreapta, unde ei se întărire cu un zid, care să îi pună în apărare contra năvălirilor duşmane mai uşoare”, relata von Hohenhausen.
Columna lui Traian oferea cele mai multe indicii care puteau duce la reconstituirea cât mai exactă a Ulpiei Traiana Sarmizegetusa.
“Imaginea Sarmizegetusei romane, aşa precum o arată ruinele de la Grădişte şi publicaţie baronului Hohenhausen are următoarele caractere: forma este cea a unui castru dreptunghiular, aşezat pe un teren înclinat în pantă lină de la nord la sud, prin castru, trecând râul Clopotiva, profilul laturilor care merg de la răsărit spre apus scoboară continuu de la colţuri spre albia râului. Către apus terenul stâncos cade mai la dreapta de şanţul de împrejmuire într-o vâlcea adâncă. Spre răsărit de castru, însă ceva mai la sud, au fost odinioară nişte peşteri, din care izvora apă abundentă. Peşterile, după cum spune tradiţia, au fost astupate cu un zid de piatră. Alături de izvor stă o mîgură care trebuie să ascundă sub ea urmele unui turn rotund”, scria Teohari Antonescu.
Povestea Ulpiei Traiana Sarmizegetusa
Potrivit istoricilor, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian, între anii 108 şi 111 şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane. Vechile ruine ale aşezării daco-romane ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi. Ele amintesc de un oraş cosmopolit cu clădiri luxoase şi temple impunătoare şi cu o populaţie bogată. Declinul Sarmizegetusei romane a avut loc la mijlocul secolului al treilea, iar pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi. Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care, în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă, informau arheologii de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Cele mai ample cercetări arheologice de la Upia Traiana Sarmizegetusa au avut loc în anii 1930.
Vă recomandăm şi:
Peste 10.000 de oameni au vizitat Castelul Corvinilor din Hunedoara de la începutul anului 2016. Administratorii monumentului istoric estimează că în acest an la castel vor ajunge peste 330.000 de turişti, mai mulţi în anul precedent. Hunedoara oferă turiştilor mai multe atracţii turistice de top. Cinci monumente istorice au făcut din judeţul Hunedoara una dintre principalele zone cu atracţii turistice din România.
Traianus Ulpius Marcus (53 - 117) a fost unul dintre cei mai de seamă împăraţi ai Imperiului Roman, iar renumele său este datorat şi cuceririi teritoriilor Daciei. În istoria poporului român, împăratul Traian şi-a cucerit un loc de cinste, iar urmele realizărilor sale se văd încă pe teritoriul României. O serie de lucruri despre viaţa împăratului Traian au rămas însă mai puţin cunoscute publicului larg.
Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.
Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.
Un tezaur impresionant de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, potrivit arheologilor, a fost descoperit în urmă cu patru decenii în Peştera Cioclovina. Mii de obiecte de chihlimbar, sticlă şi faianţă compun una dintre marile comori arheologice ale României. Povestea descoperirii a fost relatată în detaliu de speologul care s-a aventurat în labirinturile subterane.
Monede antice valoroase ridicate de procurori: un stater Lysimach de aur a fost recuperat din Olanda
Mai multe obiecte antice au fost ridicate de procurorii care invstighează traficul de comori sustrase din zona Sarmizegetusei Regia, în urma unor percheziţii efetcuate la două galerii de artă din Bucureşti şi la domiciliile unor colecţionari. De asemenea, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat şi o monedă Lysimach, extrem de valoroasă.
Se încarcă comentariile...
