Drumurile pavate ale dacilor rezistă de 2.000 de ani. Sunt emblemele cetăţilor antice FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Drumurile dacilor, din Piatra Roşie şi Sarmizgetusa Regia.ADEVĂRUL. Daniel Guţă
Drumurile dacilor, din Piatra Roşie şi Sarmizgetusa Regia.ADEVĂRUL. Daniel Guţă

Cele mai vechi drumuri pavate din România se află în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Au două milenii şi sunt şi printre cele mai bine păstrate drumuri antice.

Drumurile pavate din Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie pot fi considerate cele mai vechi astfel de construcţii din România păstrate până în prezent, dar şi printre cele mai bine conservate drumuri antice, chiar dacă în ultimele decenii, odată cu scoaterea lor la iveală, au suferit transformări importante.

VIDEO DIN SARMIZEGETUSA REGIA

„Drumul pavat” din Sarmizegetusa Regia, construit în trepte, potrivit arheologilor, a fost restaurat parţial la începutul anilor ´80, dar fără a se mai ţine cont de existenţa treptelor remarcate de oamenii de ştiinţă, şi i-au fost adăugate blocuri de calcar noi, de la cariera Podeni.

VIDEO CU CETATEA PIATRA ROŞIE

Planurile specialiştilor de la Institutul Naţional al Patrimoniului prevăd ca la viitoarea reabilitare a drumului antic, blocurile de calcar de Podeni folosite în anii ´80 la reconstituirea drumului să fie înlăturate. „Noi propunem eliminarea blocurilor de completare din calcar de Podeni, introduse în timpul restaurării din 1980. Ele respectă necesitatea de completare, dar introduc forme noi acolo unde nu se cunosc formele istorice. Propunem introducerea unei suprafeţe minerale, al cărui rol este de a contura geometriile şi traseul drumului”, preciza Ştefan Bâlici, managerul Institutului Naţional al Patrimoniului.


Drumul pavat din Sarmizegetusa Regia în anii 50.

drum pavat

„Drumul pavat” din Piatra Roşie a suferit mai puţine intervenţii, însă din cauza faptului că cetatea de pe platoul Luncanilor – Munţii Orăştiei, nu a fost păzită, turiştii şi căutătorii de comori au contribuit, pe lângă fenomenele naturale, la degradarea sa accentuată. Cele două monumente nu sunt singurele drumuri pavate dacice păstrate până în prezent. Unele, din zona Sarmizegetusei Regia, au rămas ascunse sub pământ, dar exploatările forestiere din secolul trecut le-au provocat şi lor distrugeri.

Iată povestea celor două drumuri emblematice din cetăţile dacilor:

Drumul pavat din Sarmizegetusa Regia

Monumentul cunoscut ca drumul antic pavat al Sarmizegetusei Regia era, de fapt, susţin unii arheologi, un drum în trepte pe care strămoşii noştri coborau de la intrarea în cetate spre templele acesteia. Ar fi avut aproape 200 de metri în vremea dacilor. O porţiune a sa a fost distrusă încă din Antichitate, o alta a rămas ascunsă sub pământ, iar circa 40 de metri decopertaţi au fost reconstituţi fără a se mai ţine cont de existenţa treptelor remarcate de arheologi.


Drumul pavat de la intrarea în incinta sacră. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Imagine indisponibilă

Drumul antic pavat din Sarmizegetusa Regia a fost scos la iveală în urma cercetărilor efectuate la începutul anilor ´50 de echipa arheologului Constantin Daicoviciu. Imaginile vechi înfăţişau blocurile de calcar fasonate aduse de daci din cariera de la Măgura Călanului, care se împleteau neregulat pentru a forma treptele construcţiei. 

La începutul anilor ´80, o parte ruinelor drumului pavat a fost inclusă în marele proiect de restaurare a complexului arheologic Sarmizegetusa Regia, realizat de specialiştii de la Muzeul din Deva, arheologi şi restauratori, dar şi arhitecţi şi ingineri de la Institutul de Proiectări Hunedoara. Lucrările de reabilitare au schimbat cu totul înfăţişarea monumentului. 

Porţiunea de 40 de metri a fost refăcută cu dale din calcar de Podeni, printre care au fost amestecate rămăşiţele fostelor trepte antice. Vizibilă este în prezent şi o ramură a drumului, din care s-au păstrat 15 metri, şi care se îndrepta spre incinta sacră, fiind numită de arheologi „piaţetă”. Construcţia monumentală a fost, de asemenea, restaurată, după modelul drumului pavat.


Drumul pavat din Sarmizegetusa Regia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

drum pavat sarmizegetusa regia foto adevarul daniel guta

Descoperiri interesante în ultimii ani

În ultimii ani, arheologii şi specialişti ai Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, din Cluj-Napoca şi de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva au cercetat o parte din rămăşiţele ascunse sub pământ ale drumului antic. Descoperirile au fost uimitoare. 

A fost scos  la iveală un sector de drum cu o cromatică aparte în antichitate şi cu un aspect luxos, format din blocuri de calcar, dar împodobit pe unele secţiuni şi cu andezit şi gresie aduse din carierele aflate la peste 50 de kilometri depărtare, cel mai probabil de la Bejan (Deva). 

În 2017, când au început săpăturile în această zonă, a fost evidenţiată o ramificaţie a drumului antic pavat, construită în vremea dacilor, despre a cărei existenţă se cunoştea, dar ea nu a fost cercetată. Aleea ar fi dus spre edificiul de pe terasa a IX-a.


Drumul pavat din Sarmizegetusa Regia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Imagine indisponibilă

„Fragmente de diferite dimensiuni de dale de calcar din structura sa, foarte degradate din cauza arderii puternice, au fost găsite în partea de jos a suprafeţei”, notau arheologii, în raportul de cercetare din 2019.

Dalajul drumului antic nu este uniform, iar în unele zone lipseşte complet, fie din cauza intervenţiilor antice, fie a degradării survenită de-a lungul timpului.

„Observaţiile prilejuite de săpătura recentă arată că atât drumul, cât şi aleea au trecut cel puţin printr-o fază de distrugere, urmată de o refacere (parţială), fiind la un moment dat dezafectate (sunt de amintit aici prezenţa în asiza superioară a bordurii drumului a unui bloc prevăzut cu lăcaşul specific pentru fixarea grinzilor de lemn, ceea ce indică reutilizarea sa, şi a acoperirii căilor de acces cu straturi consistente de pământ şi piatră atunci când terasa a IX-a este înălţată)”, arată raportul din 2019, publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice din România.


Drumul pavat din Sarmizegetusa Regia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Imagine indisponibilă

Şi în următorii ani, cercetările din Sarmizegetusa Regia, ca şi planurile de reabilitare a monumentelor sale, vizează drumul antic pavat.

Drumul pavat, în trepte de la Piatra Roşie

Cetatea dacică Piatra Roşie, ridicată în vremea regelui Burebista (sec. I î. Hr.) a fost mai puţin cercetată arheologic. O porţiune a drumului său antic pavat a rămas vizibilă în prezent şi reprezintă unul dintre cele mai interesante vestigii ale sitului UNESCO.

Aici, pe o distanţă de aproape 40 de metri, pot fi văzute rămăşiţele bine conservate ale drumului cu trepte de piatră, care urcă spre platoul cetăţii.


Drumul pavat din Piatra Roşie. ADEVĂRUL.

Imagine indisponibilă

„Drumul are lăţimea de cca 3 m şi este constituit din 4 sau 5 şiruri de blocuri de calcar, înalte de circa 40 cm, cu laturile de 70 x 40 cm, ce au fiecare la partea superioară câte o bandă de 7-8 cm grosime. Blocurile erau înfipte în pantă până la acea bandă, care rămânea la suprafaţă, dând impresia unor lespezi înguste. În realitate, partea îngropată în pământ este de trei ori mai mare decât cea vizibilă. 

Blocul următor îl „încăleca” pe cel dinainte cu banda lăsată liberă, dând în acest fel aspectul de trepte. Prin această metodă panta a fost puternic ancorată, iar blocurile au rămas înfipte în pământ şi după două mii de ani, în ciuda înclinaţiei mari a terenului”, informează pagina piatra-rosie.ro, creată de Fundaţia Dacica.

Drumul antic, în pericol

Istoricul Constantin Daicoviciu susţinea că drumul pavat începea de la intrarea în incinta II a cetăţii şi ar fi avut o lungime cu 100 de metri mai mare decât cea vizibilă în prezent, însă alţi arheologi susţin că nu există suficiente dovezi în sprijinul teoriei istoricului care a cercetat aşezarea în anii ´50.


Drumul pavat din cetatea Piatra Roşie. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Imagine indisponibilă

„Înainte de a ajunge la poarta cetăţii, din acest drum se desprinde o ramificaţie care duce spre o clădire cu absidă de pe aceeaşi terasă de sub platou. Această ramificaţie străbate teren plan, prin urmare este alcătuită din lespezi sau blocuri drepte aşezate pe sol, pe două rânduri. Lăţimea sa este mai mică decât cea a drumului principal, având doar 1-1,20 m.”, informează arheologii pe site-ul dedicat cetăţii dacice.

În prezent, numeroase blocuri de piatră s-au desprins din „drumul pavat” şi s-au prăvălit în vale, în timp ce altele au fost afectate de faptul că oaspeţii aşezării calcă pe ele. „Starea de conservare a drumului este în ansamblu destul de bună, însă în partea dinspre dolină blocurile au început să alunece cu tot cu solul de sub ele, reclamând de urgenţă lucrări de consolidare”, informează piatra-rosie.ro.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Urmaşii direcţi ai dacilor: „Cine a văzut Columna lui Traian va avea puţine dubii”

Marele mister al Sarmizegetusei Regia. Cine a distrus din temelii templele antice: dacii sau romanii?

Zece ierburi puternice de leac folosite în Dacia. Cum s-a păstrat numele plantelor considerate vindecătoare

VIDEO Măgura Călanului, marea carieră antică de piatră. Ce s-a ales de „punctul zero al cetăţilor dacice”

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite