Dosarul defrişărilor uriaşe din Retezat. Cum au dispărut peste 250.000 de arbori de la Gura Apelor
0
Un proces în care s-au cerut despăgubiri de peste 43 de milioane de lei a scos la iveală detalii despre cele mai ample defrişări din Retezat.
Lacul Gura Apelor din Parcul Naţional Retezat se numără printre cele mai mari lacuri de acumulare din România. A fost inaugurat la mijlocul anilor ’80, odată cu finalizarea lucrărilor la Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat, cu o putere instalată de 349 MW. În cele peste trei decenii de la înfiinţara acestuia, lacul din Retezat nu a putut fi adus niciodată la cota 1.072 de metri deasupra nivelului mării (mdM), nivelul normal de retenţie la care a fost proiectată amenajarea, astfel încât hidrocentralele sale să poată funcţiona la puterea pentru care au fost construite.
Pentru creşterea nivelului lacului cu aproape 80 de metri, Hidroelectrica a plănuit lucrări de anvergură care au dus la defrişarea unei suprafeţe de aproape 300 de hectare, acoperită cu vegetaţie forestieră, pe malul lacului din Parcului Naţional Retezat. Legislaţia specifică pentru amenajările hidrotehnice permite acest tip de lucrări, iar îndepărtarea vegetaţiei forestiere care ar putea ajunge sub luciul apei este considerată o măsură de siguranţă, informează reprezentanţii Parcului Naţional Retezat.
„Lacul Gura Apelor se află în zona de conservare durabilă a Parcului Naţional Retezat. Dar cuveta lacului, sub cota proiectată a luciului de apă, plus un spaţiu de siguranţă, reprezintă terenuri scoase din fondul forestier naţional. Aceasta scoatere din fondul forestier a avut loc la începutul aniilor ‘70, inainte de începerea construcţiei barajului”, au precizat reprezentanţii Parcului Naţional Retezat.
Defrişările s-au derulat pe o suprafaţă mult mai mare faţă de cea plănuită, iar numărul de arbori îndepărtaţi a fost de 21 de ori mai mare decât cel estimat iniţial. Un proces cu miză uriaşă, între societatea care a efectuat lucrările de pe malul Lacului Gura Apelor – Retezat şi Hidroelectrica a scos la iveală aceste detalii.
Au cerut despăgubiri de 43,5 de milioane de lei
În 2018, Beny Alex SRL a chemat în judecată Hidorelectrica S.A., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 43.570.222 lei, cu cheltuieli de judecată, după efectuarea lucrărilor de defrişare şi igienizare pe malul Lacului Gura Apelor. Dosarul judecat pe fond la Tribunalul Bucureşti a fost soluţionat în 17 decembrie 2019, în favoarea Hidroelectrica, pe motiv că solicitarea de chemare în judecată a fost prescrisă. Decizia nu este definitivă.
Potrivit informaţiilor din dosarul lecturat de adevarul.ro, în 7 octombrie 2011, Beny Alex SRL a obţinut contractul de prestări servicii nr. 104, prin care se obliga să execute şi să finalizeze, în conformitate cu caietul de sarcini, serviciul „Amenajarea Hidroenergetică (AHE) Râul Mare Retezat. Barajul Gura Apelor. Ecologizare si igienizare prin defrişare cuvetată la acumulare Gura Apelor între cotele 1000,00 - 1087.50 mdM” (metri deasupra nivelului mării). Contractul de servicii a avut la baza contractul nr. 129/02.09.2011 încheiat între Hidroelectrica S.A în calitate de beneficiar şi Hidroserv Haţeg în calitate de executant. Firma trebuia să efectueze o ecologizare a bazinului lacului de acumulare Gura Apelor – Retezat, respectiv să defrişeze o porţiune de teren şi să realizeze o curăţare a locului respectiv, acesta fiind golit în prealabil, în vederea executării unor lucrări separate la acest baraj.
Legislaţia specifică pentru amenajările hidrotehnice permite acest tip de lucrări, iar îndepărtarea vegetaţiei forestiere care ar putea ajunge sub luciul apei este considerată o măsură de siguranţă, informează reprezentanţii Parcului Naţional Retezat. „Lacul Gura Apelor se află în zona de conservare durabilă a Parcului Naţional Retezat. Dar cuveta lacului, sub cota proiectată a luciului de apă, plus un spaţiu de siguranţă, reprezintă terenuri scoase din fondul forestier naţional. Aceasta scoatere din fondul forestier a avut loc la începutul anilor ‘70, înainte de începerea construcţiei barajului”, au precizat reprezentanţii Parcului Naţional Retezat.
Defrişările s-au derulat pe o suprafaţă mult mai mare faţă de cea plănuită, iar numărul de arbori îndepărtaţi a fost de 21 de ori mai mare decât cel estimat iniţial. Procesul cu miză uriaşă, între societatea care a efectuat lucrările de pe malul Lacului Gura Apelor – Retezat şi Hidroelectrica a scos la iveală aceste detalii.
Pe parcursul derulării contractului, reprezentanţii firmei private au constatat că suprafaţa împădurită era mai mare decât cea apreciată de pârâtă. Reclamanta a susţinut că toate părţile implicate în proiect cunoşteau că între situaţia scriptică şi situaţia de fapt există o foarte mare diferenţă, dar în ciuda acestei diferenţe cantitative necuprinse în contract, reclamantei i s-a solicitat să finalizeze, respectiv să predea cuveta lacului igienizată şi defrişată astfel încât aceasta să poată fi inundată în vederea exploatării. În aceste condiţii, a continuat lucrările peste cele ce au constituit obiectul contractului, ele fiind impuse de necesitatea exploatării în întregime a cuvetei, integral ecologizate, se arată în plângere.
250.000 de arbori dispăruţi în Retezat
Au fost efectuate lucrări de defrişare şi ecologizare până la cota 1072,5 mdM a lacului de acumulare, pe o suprafaţă de 290,77 hectare la materialul lemnos cu diametrul mai mare de 10 cm.
„Din adresa nr. 3025/2012 emisă de Ocolul Silvic Haţeg rezultă că au fost identificaţi 251.341 arbori, cantitatea de arbori fiind de 21,85 ori mai mare decât cea reţinută în caietul de sarcini (de 11.500 arbori), că acei 251.341 arbori reprezintă 20.610 mc de material lemnos, având un preţ de 544.310 lei, că lucrările de igienizare prin tăierea arborilor şi arbuştilor cu diametrul mai mic de 10 cm , curăţarea şi degajarea terenului prin strângerea materialuui lemnos în grămezi şi ardere au fost realizate pe o suprafaţată de 261,69 ha în loc de 130 ha cât se prevedea în documentaţia de atribuire, că materialul lemnos rezultat din lucrările de igienizare nu a avut valoare economică, că nu se poate stabili volumul arborilor cu diametrul mai mic de 10 cm doborâţi şi evacuaţi, că gradul real de acoperire cu vegetaţie forestieră a suprafeţei de ecologizat a fost de 90%, nu de 85% cât se reţinea în documentaţie, că din şantier au fost evacuaţi de către executant 20.610 mc de material lemnos provenind din arbori cu diametrul mai mare de 10 cm şi că toate lucrările au fost efectuate de reclamanta în perioada de valabilitate a contractului nr. 104/2011”, se arăta în plângerea reclamantei.
Până în 2016, Hidroserv ş Hidroelectrica au refuzat să efectueze recepţa lucrărilor realizate de societatea privată, deşi reprezentanţii reclamantei susţineau că s-au realizat lucrările suplimentare. Recepţia a fost făcută abia în 2016, după ce în 2014 Beny Alex a formulat o cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu societatea de servicii hidroenergetice Hidroserv SA, formându-se astfel un dosar pe rolul Judecătoriei Sector 1 Bucureşti, care a fost soluţionat în 2016 în favoarea firmei private.
Se pregăteşte umplerea lacului
În ultimul an, nivelul Lacului Gura Apelor (Gura Apei) – Retezat a crescut la o cotă la care nu a mai fost în aproape întreaga istorie a sa, iar întinderea albastră a înghiţit cea mai mare parte din malurile folosite ca locuri de agrement pentru pescari. Şi va mai creşte până la cota 1.072, pentru că barajul se află în proces de umplere, în pregătirea unui proiect de retehnologizare a hidrocentralei Râul Mare – Retezat, estimat la 80 de milioane de euro şi anunţat de Hidroelectrica. Umplerea va fi reluată în primăvara anului viitor, afirmau, recent, reprezentanţi companiei.
„Lacul Gura Apelor se află în zona de conservare durabilă a Parcului Naţional Retezat. Dar cuveta lacului, sub cota proiectată a luciului de apă, plus un spaţiu de siguranţă, reprezintă terenuri scoase din fondul forestier naţional. Aceasta scoatere din fondul forestier a avut loc la începutul aniilor ‘70, inainte de începerea construcţiei barajului”, au precizat reprezentanţii Parcului Naţional Retezat.
Marele baraj din Retezat
Barajul Gura Apelor a fost inaugurat în 16 aprilie 1986 după 11 ani în care s-a muncit la construcţia lui. Lacul de acumulare Gura Apelor, întins pe circa 420 de hectare, are o adâncime maximă de peste 160 de metri, iar barajul lui are o lungime de 464 de metri şi o înălţime de 168 de metri. Situat la cota 1.000 faţă de nivelul mării, barajul are o lăţime la bază de peste 550 de metri, iar la coronament de 12 metri. Barajul Gura Apelor a fost construit din aroncamente (bolovani şi pietriş), grohotiş, argilă, granit, roci stâncoase. Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat, reprezentată barajul Gura Apelor şi hidrocentralele Retezat şi Clopotiva, are o putere instalată de 349 MW şi o energie medie multianuală de 630 de GWh. Are ca rol atât producerea de energie electrică, cât şi în regularizarea cursului Râului Mare şi atenuarea undelor de viitură. În avalul barajului, în depresiunea Haţegului, ulterior au mai fost construite nouă hidrocentrale, care au o putere instalată totală de 134,3 MW şi asigură o producţie medie anuală a energiei de 193,4 GWh.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
