Dosarele fără sfârşit ale traficanţilor de comori antice din aur, furate din cetăţile dacilor din Munţii Orăştiei. Cine va plăti pentru jafurile din Sarmizegetusa

Dosarele fără sfârşit ale traficanţilor de comori antice din aur, furate din cetăţile dacilor din Munţii Orăştiei. Cine va plăti pentru jafurile din Sarmizegetusa

Patru dintre piesele valoroase recuperate de anchetatori. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Magistraţii Judecătoriei Deva aşteaptă de mai multe luni un răspuns la cererea de audiere a unui martor aflat în afara ţării, în al doilea dosar al traficanţilor de comori dacice din Munţii Orăştiei, aflat în instanţe din anul 2008. Un alt dosar de trafic de bunuri de patrimoniu, care fusese conexat acestuia, a fost trimis din instanţă la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru completarea cercetărilor.

Anchetele în două dintre celebrele dosare ale traficanţilor de comori dacice sustrase din siturile arheologice din Munţii Orăştiei se împleticesc în proceduri, deşi au trecut ani buni de la începerea lor. De cel puţin cinci ani, 15 inculpaţi, cetăţeni români şi străini, oameni simpli din satele din zona Orăştiei, dar şi foşti poliţişti, ofiţeri de informaţii şi oameni de afaceri, aşteaptă deznodământul unor anchete în care au fost cercetaţi pentru participarea la furtul sau traficarea pe piaţa neagră a bunurilor de patrimoniu în valoare totală de milioane de euro.

Procesul amânat de procedurile internaţionale
Unul dintre cele două dosare se află pe rolul Judecătoriei Deva din anul 2008. În dosarul întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au fost trimişi în faţa instanţei Ilic Ljubisa (cetăţean sârb), Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa, fiind inculpaţi pentru că în urma acţiunilor ilegale de braconaj întreprinse în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, în perioada 1998 – 2007, ar fi produs statului român o pagubă de aproximativ trei milioane de euro. Bunurile sustrase, printre care mai multe brăţări dacice din aur masiv, au ajuns în Occident, fiind vândute pe piaţa neagră a antichităţilor.

De mai multe luni, însă, Judecătoria Deva a fost nevoită să aştepte răspunsul la solicitarea de audiere prin comisie rogatorie a unui martor în dosar, aflat în afara ţării. Luni, „Instanţa a amânat cauza faţă de lipsa răspunsului la comisia rogatorie, pentru data de 11 mai”, a informat Judecătoria Deva.

Dosarul trimis la DNA
Un alt dosar al traficanţilor de comori dacice din Munţii Orăştiei se află încă în faza de cercetare penală, chiar dacă, la un moment dat, în cursul anului 2010, a ajuns pe rolul instanţei Judecătoriei Deva. Dosarul penal în care au fost inculpaţi hunedorenii Alexandru Todorescu (fost ofiţer de informaţii), Alexandru Gogan (fost poliţist), Eugen Dudaş, Stănilă Crişan şi Marian Crişan a fost conexat dosarului primului dosar judecat de instanţa din Deva, însă în 2011, magistraţii au hotărât refacerea cercetării în cazul celor cinci inculpaţi de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Motivul a fost că unul dintre inculpaţi era poliţist. Potrivit procurorilor şi această anchetă a fost îngreunată de procedurile de comisie rogatorie internaţională, totuşi cercetările au avansat şi se aşteaptă retrimiterea dosarului în instanţă.

Comorile din rezervor
Cei cinci hunedoreni sunt anchetaţi pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuare neautorizată de detecţii şi săpături în siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri şi abuz în serviciu contra intereselor publice. În perioada 1998 – 2007, susţineau procurorii, ei au desfăşurat, sistematic, detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal trei tezaure arheologice, pe piaţa neagră a antichităţilor. Primul tezaur, în valoare de peste un milion şi jumătate de euro, a fost alcătuit dintr-o brăţară dacică din aur, 1.000 de monede Lysimach, din aur, şi 2.000 de denari romani, din argint, precum şi trei ştanţe monetare. Al doilea tezaur, în valoare de peste două milioane de euro, a cuprins şase brăţări spiralice din aur, iar al treilea tezaur, sustras din situl arheologic Dealul Muncelului, era format din aproape 7.000 de denari romani, din argint, şi a fost evaluat la peste 700.000 de euro.

Potrivit anchetatorilor, o mare parte a tezaurelor dacice descoperite până în anul 2007 în siturile arheologice din Munţii Orăştiei a fost scoasă de traficanţi în afara ţării, ajungând în posesia grupărilor de interlopi sârbi. Una dintre metodele folosite de braconieri pentru înstrăinarea artefactelor a fost ascunderea lor în rezervoarele maşinilor, care treceau frontiera.

Peste 1.000 de kosoni recuperaţi
În perioada 2007-2015, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 15 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au părăsit ilegal teritoriul României. Bunurile au fost repatriate prin aplicarea convenţiilor internaţionale, din următoarele state: Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite ale Americii. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din ţară: 1.024 monede Koson din aur (cca 8,54 Kg), 38 monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, 262 monede Koson din argint,13 brăţări dacice regale de aur (cca. 12,633 kg), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale; precum şi cca. 12.000 monede de argint şi bronz.

Zeci de vânători de comori anchetaţi
În perioada 1998 – 2014, grupările cuprinzând 34 inculpaţi, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infracţiuni la regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea şi spălarea pe piaţa neagră a antichităţilor a mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach şi denari romani), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie, monumente UNESCO. Aceste bunuri au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional, cauzându-se un prejudiciu de peste 2.500.000 euro. Până în prezent au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare pentru 12 inculpaţi.


Vă recomandăm şi:

Aurul prădat din imperiul antic s-a întors în România. Povestea comorilor dacice a fost relatată în National Geographic

Povestea comorilor antice furate de braconieri din cetăţile acice şi recuperate apoi de autorităţile române este prezentată într-un amplu reportaj, publicat în ediţia internaţională a National Geographic. Autorii articolului scriu despre „cele mai senzaţionale descoperiri ale secolului trecut”, aşa cum au fost numite de experţii în arheologie.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.

Sentinţă finală în dosarul aurului dacic, după nouă ani de procese. Traficanţii de comori scapă cu pedepse mici

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a pronunţat sentinţa în dosarul comorilor dacice furate din siturile arheologice din zona Orăştiei. Dosarul se află pe rolul instanţelor de judecată din 2005, iar între timp a intervenit prescrierea în cazul mai multor infracţiuni de care au fost acuzaţi membrii grupării.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările