Dezmăţurile prostituatelor din anii 1940. Cel mai cunoscut patron de bordel şi fetele sale au sfidat ani în şir Poliţia
0
Arhivele judeţului Hunedoara păstrează documente rare care arată modul în care Poliţia de la începutul anilor 1940 se lupta să pună capăt prostituţiei în Deva. Gheorghe Lazăr, ultimul mare proprietar de bordel din acea vreme s-a dovedit greu de înfrânt.
Lazăr Gheorghe a fost unul dintre personajele celebre ale anilor 1940 în Deva, fiind proprietar al unui bordel din centrul oraşului, situat pe Strada Împăratul Traian, la numărul 34. În toamna anului 1940, o dată cu intrarea în vigoare a Legii sanitare, ce prevedea închiderea caselor de prostituţie, bordelul lui Lazăr Gheorghe a fost închis, însă afaceristul nu s-a lăsat descurajat. I-au sărit în ajutor chiar şi oficialităţi ale oraşului, după cum arată documentele păstrate la Arhivele judeţului Hunedoara.
Şeful Pieţei Deva solicita Prefecturii Hunedoara redeschiderea de urgenţă a bordelului lui Gheorghe Lazăr, tocmai din motive sanitare. „În această garnizoană avem în prezent mulţi ostaşi, iar prin venirea recruţilor, clasa 1941, vom avea circa 3.000, fără a socoti ofiţerii şi subofiţerii. Până acum o lună funcţiona în Deva un aşa zis Bordel-Coplaraiu, situat în Strada Împăratul Traian nr. 34, proprietar Gheorghe Lazăr. Acesta a fost închis. Pentru motive lesne de înţeles şi pentru a feri militarii de boli inerente vătămătoare sănătăţii lor, cred că este absolut necesară redeschiderea acestui bordel, îndeplinind condiţiile igienice cerute de serviciul sanitare al oraşului, Dl. dr. Hossu, medicul oraşului, este pentru redeschiderea lui”, se arată în nota din 9 noiembrie 1940, păstrată în fondul Prefecturii judeţului Hunedoara.
Descinderi în bordel
Prefectura nu a dat curs solicitării, însă prostituatele din bordelul lui Gheorghe Lazăr şi-au continuat, oricum, activitatea. În februarie 1941, Poliţia Deva a luat primele măsuri împotriva proxenetului.
„În urma descinderii făcute de organele noastre, la locuinţa numitului Lazăr Gheorghe din Deva, Strada Împăratul Traian, au fost găsite, ridicate şi trimise la urmă şase femei prostituate, care erau pensionare la acestă casă, câştigându-şi existenţa numai din prostituţie. Contra numitului Lazăr Gheorghe s-au adresat acte de dare în judecată pentru delictul de favorizarea şi exploatarea prostituţiei, care acte s-au înaintat Parchetului Tribunalului Hunedoara”, se arăta într-o notă a şefului Poliţiei Deva, transmisă Prefecturii Hunedoara, în 20 februarie 1941.
I-au cerut să plece din oraş
Măsurile luate împotriva lui Lazăr Gheorghe s-au dovedit ineficiente. Prostituatele din bordelul ilegal şi-au reluat activitatea, aşa cum aveau să constate reprezentanţii Poliţiei, în toamna anului 1941. „Prin ordinul din 26 septembrie 1941 al Inspectoratului Regional de Poliţie Alba Iulia, şi conform ordinului Direcţiei Generale a Poliţiei, încă de la acea dată toate prostituatele trebuiau a fi triate, iar cele care nu sunt din localitate să fie plasate la urmă. În baza susmenţionatelor ordine, am pus în vedere numitului Lazăr Gheorghe şi prostituatelor sale de a părăsi localitatea, însă cu toate termenele date niciunul nu s-a conformat acestui ordin, pentru executarea căruia vom fi obligaţi a uza de mijloacele care ne sunt puse la dispoziţie, adică plasarea cu forţa la urmă. Prin aplicarea legii sanitare şi de ocrotire au fost desfiinţate toate casele de prostituţie şi cu toate acestea Lazăr Gheorghe a continuat a ţine acest bordel sub masca deghizată a camerelor mobilate. Ori prostituatele recunoscute pot avea camere mobilate însă nu în înţelesul că toate se pot aduna în acelaşi imobil”, informa Poliţia de reşedinţă Deva, într-o notă adresată Prefecturii Hunedoara, la 11 decembrie 1941.
A mai trecut un an până cînd celebrul personaj al Devei anilor 1940 să fie pus din nou sub acuzare. Şi aceasta după ce anchetatorii au constatat că în casa de toleranţă a acestuia printre tinerele care îşi ofereau serviciile sexuale se aflau şi minore.
„Inculpata Mag Rozalia, minoră de 17 ani, a plecat fără cauză legitimă de la domiciliul părinţilor ei şi a fost găsită în luna septembrie 1942, practicând prostituţia clandestină la casa inculpatului Lazăr Gheorghe din Deva. Inculpatul, de 59 de ani, în scop de exploatare a desfrâului, a închiriat inculpatei minore Mag Rozalia o cameră în casa din proprietatea sa, favorizând prostituarea acesteia”, se arăta într-un rechizitoriu al Parchetului de pe lângă Tribunalul Deva, din 1942, prin care Lazăr Gheorghe era trimis în judecată.
Prostituţia, considerată un fenomen ruşinos
În afara afacerii lui Gheorghe Lazăr, informa Poliţia anilor 1940, în Deva prostituţia nu reprezenta o problemă majoră. „De două ori pe săptămână organele poliţieneşti controlează dacă toate prostituatele înscrise cu condicuţa în regulă se prezintă la vizita medicală. Prostituatele clandestine sunt trimise imediat la secţia medicală, pentru a fi examinate. Cele ce sunt găsite bolnave sunt internate în spital. Case de prostituţie nu avem în oraş”,se arăta în situaţia prezentată de Poliţia de reşedinţă Deva, la 24 noiembrie 1941. În Deva erau înregistrate oficial nouă prostituate, cinci dintre ele desfăşurându-şi activitatea în camere mobilate şi patru în hoteluri, funcţionând ca madame sau ajutoare de madame la hotelurile respective. Autorităţile se temeau de fenomen, afirmând că prostituţia oglindea decadenţa societăţii. Problema prostituţiei în special în actualele împrejurări trebuie să fie în mod permanent în atenţia organelor de poliţie, informa Inspectoratul de Poliţie din Alba, într-un ordin transmis Poliţiei Deva.
„Din punct de vedere moral ea trebuie să fie stăvilită căci este o ruşine pentru societatea noastră ca femeile să fugă de muncă onestă şi să recurgă pentru câştigarea mai uşoară a existenţei la exercitarea prostituţiei. Din punct de vedere igienic prostituatele sunt instrumentele de transmitere ale bolilor venerice, care distrug puterea de rezistenţă fizică şi chiar psihică a indivizilor. Din punct de vedere al siguranţei statului, din mediul prostituatelor se recrutează declasaţii societăţii, infractori comuni calificaţi, spioni, spioane etc.”, se arăta în nota informativă, din 1941, păstrată la arhive.
În timp ce în Deva anului 1941 erau, oficial, doar nouă prostituate, în Petroşani şi Orăştie erau şapte, iar în Hunedoara erau înregistrate patru, în oraşele Lupeni, Haţeg şi Brad nicio femeie nu s-a înregistrat ca prostituată. În realitate, autorităţile se arătau îngrijorate de fenomenul necontrolat al prostituţiei clandestine.
Vă recomandăm şi:
Mai multe oraşe din Transilvania, Moldova şi Ţara Românească erau descrise în culori sumbre de către călătorii străini din secolele trecute, care le considerau locuri ale depravării, unde numărul prostituatelor era impresionant, iar femeile uşoare aduceau adevărate nenorociri.
Prostituţia era un fenomen greu de controlat în perioada interbelică şi în anii 1940, când activitatea caselor de toleranţă era interzisă sub sancţiuni aspre. O serie de documente păstrate la Arhivele Naţionale - Hunedoara şi numeroase relatări din presa vremii arată îngrijorarea autorităţilor faţă de numărul mare al tinerelor care îmbrăţişau depravarea din bordeluri.
Faptele "de ruşine" le-au adus faima unor domnitori din secolele trecute, potrivit cronicarilor vremii. Voievozi din Moldova, Muntenia şi principi din Transilvania au ajuns cunoscuţi în istorie pentru desfrurile de care au fost acuzaţi şi au fost daţi ca exemple negative.
Un savant din secolul al nouălea, cunoscut prin lucrările sale în întreaga Europă medievală, a fost autorul unora dintre cele mai populare reţete menite să trateze problemele de natură sexuală din cuplu. Remediile lui Al-Jazzar preced inventarea viagrei moderne.
Se încarcă comentariile...
