Dezastrul de la Certej. Cum a fost posibilă catastrofa minieră pe care românii au fost siliţi să o uite VIDEO

Dezastrul de la Certej. Cum a fost posibilă catastrofa minieră pe care românii au fost siliţi să o uite VIDEO

Iaz de steril din Certej, asemănător cu cel prăvălit în 1971. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

În 30 octombrie se împlinesc 50 de ani de la cea mai cumplită catastrofă minieră din România comunistă, soldată cu aproape 100 de morţi.

Sâmbătă, 30 octombrie, se împlinesc 50 de ani de la dezastrul de la Certej, catastrofa din 1971 în care au murit cel puţin 89 de oameni.

GALERIE FOTO DE LA CERTEJ

GALERIE FOTO CERTEJ 1971

Atunci, barajul iazului de decantare a reziduurilor miniere a cedat, iar aproape 300.000 cubi de steril s-au prăvălit peste comună, înghiţind, în câteva minte, zeci de gospodării.

FOTO Dezastrul care a ruinat Certejul în câteva minute, ţinut secret de comunişti. 89 de oameni îngropaţi de vii

Secretele întunecate ale catastrofei de la Certej, din 1971, dezvăluite de un fost şef al exploatării miniere

Marile eşecuri ale industriei ceauşiste. Termocentrala inutilă de 1 miliard de dolari, efectele devastatoare ale minelor de uraniu şi exploatările catastrofale

„În dimineaţa de 30 octombrie 1971, în jurul orei 5.00 s-a rupt barajul iazului de steril al Exploatării miniere şi, împreună cu apa, a pornit în avalanşe inundând o parte din comună, pe o porţiune de 4 – 5 kilometri. Avalanşa de mâl şi apă a distrus şase blocuri care erau situate în aval de iaz la o distanţă de circa 500 de metri, iar alte două blocuri au fost numai avariate, fiind protejate de un baraj format în faţa lor din copacii şi blocurile antrenate de avalanşa care a durat circa 20 de minute”, informa procurorul şef adjunct Alexandru Oprean, de la Procuratura Judeţeană Hunedoara, cel care a instrumentat dosarul „Certej 1971”.

 


Certeju de Sus. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL


La jumătate de secol de la catastrofa din toamna anului 1971, satul Certeju de Sus din Hunedoara a rămas împânzit de ruine minelor Certej şi Coranda, în timp ce vechiul iaz de steril al Certejului a fost cucerit de natură. Alte două foste iazuri de decantare înfiinţate în deceniile trecute în vecinătatea aşezării nu mai sunt folosite şi se află într-o stare avansată de eroziune. 

Activitatea minieră din ţinutul bogat în zăcăminte de aur, argint, minereuri complexe şi metale preţioase s-a încheiat la mijlocul anilor 2000, după aproape trei secole în care s-a derulat fără întrerupere. Au rămas terenuri neecologizate, clădiri miniere închise şi galerii de mină ruinate sau blindate. Statuia unui miner, vandalizată, veghează în centrul localităţii, deasupra blocurilor construite în anii ´70 pentru sutele de familii de mineri aduse în zonă.


Cimitirul din Certej. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL


Reluarea exploatărilor în perimetrul Certej, iniţiată de compania Deva Gold, care deţine suprafeţe  miniere, a dat naştere unor dispute îndelungate cu organizaţiile de mediu care se opun, de mai mulţi ani, proiectului. 

Localnicii din Certeju de Sus au lucrat în minerit sau provin din familii de mineri. Cei mai mulţi dintre ei nu au trăit catastrofa petrecută în 1971. Alţii îşi amintesc vag de ea sau nu vor să vorbească. Subiectul „Certej 1971” a rămas unul delicat, după cele aproape două decenii în care autorităţile comuniste s-au străduit să-l îngroape, iar localnicii au fost instruiţi să îl uite. 

Zeci de morţi de la Certej se odihnesc într-o groapă comună de la marginea cimitirului. Autorităţile locale din comună nu s-au arătat vreodată interesate de acest subiect.



Unii localnici au rămas cu amintiri vii despre noaptea tragediei şi zilele care i-au urmat. Ioan era un tânăr muncitor în satul care la începutul anilor ´70 trecuse prin mari transformări.

„Se construiau blocuri, exploatarea se extinsese, iar sute de oameni au fost aduşi din Moldova pentru a munci la minele din zonă. Cu câteva zile înainte de catastrofă, Certejul sărbătorea 225 de ani de minerit, iar zeci de angajaţi ai minei, în primul rând şefii ei, au fost decoraţi pentru merite deosebite, printr-un decret dat de Nicolae Ceauşescu”, îşi aminteşte localnicul, în vârstă de 80 de ani.


Blocuri din Certej. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
 

„Mă înec, mor”

În noaptea în care s-a produs dezastrul, localnicul împreună cu câţiva apropiaţi şi membrii ai familiei pregăteau ţuica la cazanul din gospodăria socrului său, la circa trei kilometri de locul iazului de decantare. „A fost o pană de curent care a lăsat totul în beznă şi, imediat am început să auzim, tot mai clar, trosnetele şi vuietele puternice venite dinspre mină. Am simţit că pericolul se apropie de noi ca o avalanşă puternică, dar am rămas înmărmuriţi până când, dintr-o dată, am început să distingem glasurile oamenilor: <Mă înec, mor, mă înec, mor>”, îşi aminteşte vârstnicul.

A doua zi, primele 52 de victime ale prăbuşirii iazului de decantare, culese din mâlul toxic şi dintre dărâmăturile blocurilor şi ale caselor luate de viitură, au fost depozitate în căminul cultural. 

„Oamenii din zonă, care supravieţuiseră, au fost chemaţi de autorităţi să identifice cadavrele. Printre morţi erau o mulţime de copii, ale căror trupuri, dezbrăcate, erau înşiruite pe jos. Corpurile erau strivite în aşa hal, încât cu greu la mai puteai recunoaşte”, spune fostul muncitor.


Statuia unui miner. Certej. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Alte câteva zeci de cadavre au fost recuperate în urma acţiunilor de căutare din următoarele zile. Zona a fost militarizată, iar oamenii au fost obligaţi să participe la căutarea victimelor. „În acest timp, în cimitir, în spatele unui cordon de jandarmi, am văzut excavatoarele care săpau groapa comună, în care au fost aruncate de-a valma cele mai multe dintre cadavre”, mai spune localnicul.

Lucrările de refacere a Certejului au durat circa jumătate de an, spune Ioan, însă mulţi localnici au rămas traumatizaţi de catastrofa despre care nu aveau voie să mai vorbească.
 

De ce s-a rupt digul iazului de steril

O comisie guvernamentală şi Procuratura judeţului Hunedoara au cercetat împrejurările prioducerii catastrofei de la Certej. Nu au fost găsiţi vinovaţi, la capătul unei anchete care a durat aproape doi ani, evenimentul tragic fiind considerat unul neprevăzut. Ancheta s-a derulat însă minuţios, pentru a putea preveni alte astfel de tragedii, într-o ţară cu numeroase iazuri de decantare şi halde miniere aflate în situaţii asemănătoare. Mai multe scenarii au fost luate în discuţie de anchetatori, cu privire la cauzele care au produs catastrofa din 30 octombrie 1971.


Certej în 1971. FOTO: Arhivele Naţionale - Judeţul Hunedoara

„Ipoteza care stă la baza evenimentului produs, admisă aproape unanim de specialişti şi însuşită şi de către comisia guvernamentală, constă în pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril, pe una din laturile decantorului, sub împingerea motivă a materialului din spate, datorită creşterii peste limita critică de înălţime, provocând ruperea masivului şi aluvionarea cantităţii de 250.000 – 300.000 de metri cubi de material decantat”, se arată în dosarul Certej 1971.

Acest lucru a fost explicat de specialişti prin faptul că între iazul decantor ce a funcţionat în perioada 1936 – 1942 şi cel dintre 1956 şi 1971 a rezultat o zonă de înfrăţire cu depuneri complet diferite privind gradul de umiditate, tasare şi granulaţie, ceea ce a permis o zonă care favoriza alunecarea. Până în 1960, materialul decantat a rezultat din minereu proaspăt extras, cu o granulaţie mai mare (aur şi argint), iar din 1960 s-a exploatat şi flotat minereu complex rezultat din rambleierea locurilor vechi cu o granulaţie mai mică.

„Acest lucru a determinat un grad diferit de permeabilitate a apei, favorizând o reducere substanţială şi prezentă a plajei ce a contribuit la formarea unor oglinzi de alunecare, conducând la o rezistenţă mai mică pe talpa decantorului, care sub influenţa greutăţii masei depozitate a provocat alunecarea”, arătau anchetatorii, din dosarul Certej 1971.


Certej în 1971. FOTO: Arhivele Naţionale - Judeţul Hunedoara


Avaria a avut următoarele faze, susţineau anchetatorii: desprinderea pe oglinda de alunecare a depozitului, împingerea masivului din spate, scurgerea apei din iaz care a lovit cu forţă clădirile din faţă. „Evoluţia evenimentului a avut loc în timp scurt, maximum 10 – 15 minute, fiind însoţit de zgomote puternice, iar în momentul în care a fost prins transformatorul de 6 KW, apa a provocat o explozie”, se arăta în dosar.

Potrivit anchetatorilor, factorii care au cauzat catastrofa au fost granulaţia diferită a materialelor acumulate în iazul de steril; gradul foarte încet de sedimentare a sterilului şi de limpezire a apei, neconcordanţa între producţia de 400 de tone pe zi şi suprafaţa redusă a decantorului, de circa două hectare; micşorarea traptată a plajei care a condus la îngustarea bazei solide pe care se sprijină digurile anuale şi scăderea rezistenţei lor; alimentarea posibilă cu apă a straturilor interioare, datorită unor sonde abandonate.


Ruinele minei Certej. ADEVĂRUL

„Deşi aceşti factori au fost cunoscuţi, nu s-au luat măsuri, deoarece după regulamentul de exploatare a iazurilor, existent, această problemă nu s-a pus, iar după instrucţiunile nr. 1093 din 31 XII.1970 ale Ministerului Industriei şi Geologiei, iazul ar fi trebuit în mod practic să fie scos din exploatare”, se arăta în dosar.

Ruperea decantorului ar fi fost considerată un accident grav, dacă nu ar fi avut loc în aval de locuinţe şi clădiri, lucru care a determinat pierderea vieţilor omeneşti. În situaţia din 30 octombrie 1971 avaria a fost considerată catastrofă cu urmări deosebit de grave.

„Specialiştii apreciază că iazul a fost incorect amplasat, incorect proiectat, incorect construit şi incorect exploatat”, arătau anchetatorii. În anii ´50, iazul de la Certej fusese amenajat fără autoriaţii de construcţie, unde au decis şefii Ministerului Afacerilor Interne, în subordinea căruia se afla exploatarea Certej.


Intrarea în mină. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

De asemenea, cu cinci ani înaintea catastrofei, digul iazului se mai rupsese o dată, dar fără a face victime. Fiind iarnă, sterilul era îngheţat astfel că prăvălirea unui volum mare nu a putut avea loc.

După tragedia din 1971, mina a continuat să funcţioneze până în 2006, când statul român a renunţat la exploatare.

Mai puteţi citi şi:

Blocurile fantomă din ţinutul aurului. Au fost locuite de sute de oameni în „epoca mineritului” VIDEO

Goana după aur şi cărbune a lăsat locul goanei după turişti. Cum s-au schimbat fostele centre miniere VIDEO

Blestemul minelor de uraniu. Cum au trăit românii în coloniile miniere secrete controlate de sovietici VIDEO

Cât de bogată a fost Hunedoara în ultimii ani ai Imperiului Austro-Ungar. Aurul, fierul şi cărbunele au transformat-o într-un „El Dorado“ pentru străini

Blestemul Calvariei, locul enigmatic din Munţii Metaliferi din care au fost scoase tone de aur FOTO VIDEO

Tainele celui mai frumos monument din Săcărâmb, ridicat în secolul al XIX-lea din fontă de la Govăjdia

Blestemul Calvariei, locul enigmatic din Munţii Metaliferi din care au fost scoase tone de aur FOTO VIDEO

FOTO Pădurea de argint, locul tainic din Munţii Metaliferi, cu ape tămăduitoare. Cea mai frumoasă legendă

VIDEO „Blocurile fantomă“ ridicate de comunişti în munţi. Ce soartă a avut cel mai ciudat cartier muncitoresc

Cum arată fosta mină Barza, închisă în urmă cu 15 ani. De aici au fost scoase zeci de tone de aur VIDEO

Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului

Zi istorică - 137 de ani de la înfiinţarea Uzinelor de Fier: „Dealul Ghelariului se topeşte în Hunedoara”

 Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO

Coloşii Văii Jiului, prefăcuţi în ruine. Cum au dispărut definitiv minele Petrila, Paroşeni şi Uricani FOTO

Prăbuşirea celui mai mic oraş din Hunedoara. Sunt 15 ani de la închiderea minei de cărbune vechi din 1880 VIDEO

FOTO Valea Jiului la sfârşitul secolului al XIX-lea. Cum a uimit ţinutul „aurului negru“ un celebru geolog englez

Iadul negru al Petroşaniului, descris de Nicolae Iorga: "mulţimea lucrează chinuită în pământ, la cărbunele negru care umple de duhoare aerul umed"

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările