Dezastru evitat în ultima clipă în Parcul Naţional Retezat. Ce au lăsat oamenii într-un refugiu montan

Dezastru evitat în ultima clipă în Parcul Naţional Retezat. Ce au lăsat oamenii într-un refugiu montan

Lumânarea uitată de oaspeţii unui refugiu putea duce la un incendiu puternic. Foto: Lenuţa Bogdan . Parcul Naţional Retezat. Facebook

Oaspeţii unui refugiu montan din Parcul Naţional Retezat puteau produce un dezastru, după ce au făcut un gest necugetat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Rangerii care au inspectat un refugiu montan din Parcul Naţional Retezat au avut parte de o surpriză neplăcută. Oamenii care părăsiseră locul înaintea lor au lăsat aprinsă, pe o masă din lemn, o lumânare aprinsă. Riscul producerii unui incendiu era extrem de ridicat.

Cum au apărut lacurile glaciare din Retezat: „Nicăieri nu sunt mai grandioase amprentele glaciaţiunilor”

Colţii de piatră de la porţile Retezatului. Splendoarea defileurilor care se afundă în munţi VIDEO

Omul care a stăpânit Retezatul. Povestea ultimului conte Kendeffy, din familia primilor nobili români din Ardeal. A refuzat să plece în Occident cu familia

„Vă rugăm să fiţi atenţi la ce lăsaţi în urmă! Lumânarea lăsată aprinsă în interioriul refugiului Stanuleţi situat în PNR este o neglijenţă a celor care au folosit refugiul în mod gratuit, dar care putea să coste refugiul. Totodată, refugiul Stanuleţi este situat în pădure de molid, iar aprinderea lui ar fi putut duce la un incendiu în pădurea care îl adăposteşte. Mulţumim rangerilor APNR Ioan Bogdan şi Lenuţa Bogdan care aflaţi în patrulă de pază au verificat starea refugiului”, au informat reprezentanţii Parcului Naţional Retezat.


Foto: Lenuţa Bogdan, Parcul Naţional Retezat / Facebook

Rangerii oferă câteva recomandări celor care folosesc refugiile montane din Retezat. „Ca să le găsiţi în stare bună data viitoare şi să fie de folos şi altora, vă rugăm: nu deterioraţi refugiile; închideţi uşile şi ferestrele, ca să nu le rupă vântul şi să nu intre ploaia sau zăpada în refugiu; nu lăsaţi ambalaje şi alte gunoaie în refugii, nici alimente care nu sunt depozitate în cutii/vase care nu pot fi roase de rozătoare; faceţi focul folosind primusul şi fiţi foarte atenţi; nu intraţi cu colţarii în refugiile cu duşumea sau linoleum”, informează administraţia PNR.

Parcul Naţional Retezat, prima rezervaţie ştiinţifică din România, a fost înfiinţat la mijlocul anilor ’30, în urma demersurilor făcute de savanţii Alexandru Borza şi Emil Racoviţă, iar în prezent este unul dintre cele 22 de parcuri naţionale şi naturale administrate de Romsilva. Retezatul, situat în sud-vestul ţării, în judeţul Hunedoara. are o suprafaţă de peste 38.000 de hectare, din care 19.988 hectare sunt păduri, 9.893 de hectare fiind în zone de protecţie strictă sau integrală. 

Parcul Naţional Retezat asigură un echilibru al faunei, aici existând prădători mari mari, precum ursul, lupul sau râsul, dar şi animale erbivore, între care capra neagră, cerbul şi căprioara sau omnivore, precum mistreţul. Aici trăiesc 185 de specii de păsări şi pot fi găsite 1.190 de specii de plante, din care 90 sunt specii endemice. Pe raza parcului sunt 80 de lacuri şi tăuturi, inclusiv Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din ţară, şi Lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din România.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Mărgăritarele de pe tărâmul fermecat. Cele 80 de minuni albastre din inima Parcului Naţional Retezat FOTO

Imagini spectaculoase cu uriaşul baraj din Retezat. Lacul Gura Apelor atinge nivelul maxim după 35 de ani VIDEO

Cum s-a lucrat în anii '70-'80 la tunelurile uriaşe din Retezat: „Zeci de kilometri de galerii dăltuiţi în granitul munţilor“

Monumentul dedicat prinţului Rudolf al Austro-Ungariei, venit la vânătoare în Retezat, în 1882 VIDEO

Cum l-a fascinat magia Retezatului pe prinţul Rudolf. Mărturia exploratorului după vânătoarea de urşi în Transilvania

FOTO Oamenii care înfruntau zăpezile din Retezat în anii '30. Imaginile rare cu schiorii care se aventurau pe munte

Paradisul schiorilor goi: imaginile de senzaţie din Retezatul anilor 1960, locul unde alpiniştii primeau botezul muntelui

Coloniile de la barajul Retezat. Ce soartă neaşteptată au avut „oraşele din munţi” ale muncitorilor VIDEO

Cum s-a lucrat în anii '70-'80 la tunelurile uriaşe din Retezat: „Zeci de kilometri de galerii dăltuiţi în granitul munţilor“

VIDEO Marea transformare a Lacului Gura Apelor. Ce secrete ascundea mega-proiectul din anii '70 care a schimbat soarta Parcului Naţional Retezat

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările