Dezastru evitat în ultima clipă în Parcul Naţional Retezat. Ce au lăsat oamenii într-un refugiu montan
0Oaspeţii unui refugiu montan din Parcul Naţional Retezat puteau produce un dezastru, după ce au făcut un gest necugetat.
Rangerii care au inspectat un refugiu montan din Parcul Naţional Retezat au avut parte de o surpriză neplăcută. Oamenii care părăsiseră locul înaintea lor au lăsat aprinsă, pe o masă din lemn, o lumânare aprinsă. Riscul producerii unui incendiu era extrem de ridicat.
Colţii de piatră de la porţile Retezatului. Splendoarea defileurilor care se afundă în munţi VIDEO
„Vă rugăm să fiţi atenţi la ce lăsaţi în urmă! Lumânarea lăsată aprinsă în interioriul refugiului Stanuleţi situat în PNR este o neglijenţă a celor care au folosit refugiul în mod gratuit, dar care putea să coste refugiul. Totodată, refugiul Stanuleţi este situat în pădure de molid, iar aprinderea lui ar fi putut duce la un incendiu în pădurea care îl adăposteşte. Mulţumim rangerilor APNR Ioan Bogdan şi Lenuţa Bogdan care aflaţi în patrulă de pază au verificat starea refugiului”, au informat reprezentanţii Parcului Naţional Retezat.
Foto: Lenuţa Bogdan, Parcul Naţional Retezat / Facebook
Rangerii oferă câteva recomandări celor care folosesc refugiile montane din Retezat. „Ca să le găsiţi în stare bună data viitoare şi să fie de folos şi altora, vă rugăm: nu deterioraţi refugiile; închideţi uşile şi ferestrele, ca să nu le rupă vântul şi să nu intre ploaia sau zăpada în refugiu; nu lăsaţi ambalaje şi alte gunoaie în refugii, nici alimente care nu sunt depozitate în cutii/vase care nu pot fi roase de rozătoare; faceţi focul folosind primusul şi fiţi foarte atenţi; nu intraţi cu colţarii în refugiile cu duşumea sau linoleum”, informează administraţia PNR.
Parcul Naţional Retezat, prima rezervaţie ştiinţifică din România, a fost înfiinţat la mijlocul anilor ’30, în urma demersurilor făcute de savanţii Alexandru Borza şi Emil Racoviţă, iar în prezent este unul dintre cele 22 de parcuri naţionale şi naturale administrate de Romsilva. Retezatul, situat în sud-vestul ţării, în judeţul Hunedoara. are o suprafaţă de peste 38.000 de hectare, din care 19.988 hectare sunt păduri, 9.893 de hectare fiind în zone de protecţie strictă sau integrală.
Parcul Naţional Retezat asigură un echilibru al faunei, aici existând prădători mari mari, precum ursul, lupul sau râsul, dar şi animale erbivore, între care capra neagră, cerbul şi căprioara sau omnivore, precum mistreţul. Aici trăiesc 185 de specii de păsări şi pot fi găsite 1.190 de specii de plante, din care 90 sunt specii endemice. Pe raza parcului sunt 80 de lacuri şi tăuturi, inclusiv Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din ţară, şi Lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din România.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Monumentul dedicat prinţului Rudolf al Austro-Ungariei, venit la vânătoare în Retezat, în 1882 VIDEO