Desfrâurile lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Amantele controversate, patimile pentru jocuri de noroc şi maşini de lux

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gheorghe Gheorghiu Dej.
Gheorghe Gheorghiu Dej.

Fostul lider comunist Gheorghe Gheorghiu Dej s-a bucurat din plin de beneficiile obţinute în schimbul ataşamentului pe care îl arătase sovieticilor.

Gheorghe Gheorghiu Dej (1901 - 1965) a fost, pe plan politic, cel mai puternic din România primelor două decenii de comunism. Fostul muncitor la CFR, trimis în închisoare pentru mai mult de un deceniu, după implicarea sa în greva violentă din 1933, de la atelierele Griviţa, din Bucureşti, a devenit după Al Doilea Război Mondial secretar general al Partidului Comunist Român, apoi prim-ministru şi şef al statului român.

Statutul de om de încredere al sovieticilor care controlau regimul comunist din România l-a transformat pe Dej într-unul dintre cele mai temute personaje ale vremii sale. Nu a fost ocolit de bârfele şi anecdotele relatate de români pe seama lui, chiar dacă autorii lor riscau temniţa dacă erau denunţaţi.

Iată câteva dintre acestea:

Îşi împărţea amanta cu un alt bărbat


Din 1926 până în 1946, Dej a fost căsătorit cu Maria Alexe, o menajeră din Galaţi, cu care a avut două fiice. Cei doi au divorţat, iar Dej nu s-a mai recăsătorit, în schimb se spunea că ar fi avut mai multe amante, printre ele numărându-se agente ale serviciilor secrete sovietice. Marea pasiune a liderului comunist a fost Elvira Godeanu (1904 - 1991), o actriţă despre care se bârfea că era atrasă de bijuterii de lux pe care Dej i le achiziţona de la cele mai scumpe consignaţii din Capitală. Despre Elvira, pe care Dej o cunoscuse în 1946, circulau zvonuri că ar fi fost spion sovietic de la începutul anilor ’40.

Despre Elvira Godeanu s-a spus că ar fi fost marea pasiune a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej până când i-ar fi refuzat cererea în căsătorie

A primit „Ordinul Muncii” şi titlul de „Mare artist al poporului”, iar politicianul comunist îşi dorea să îi devină soţie şi „credincioasă iubirii sale ca o sclavă”, potrivit relatărilor din acea vreme. Frumoasa Elvira, de aceeaşi vârstă cu Dej, mai avea însă un iubit: un arhitect pe nume Prager, care a fost de acord să „o împartă” cu omul politic. Cei doi chiar au devenit apropiaţi, iar arhitectul era adesea invitat la petrecerile date de Gheorghiu Dej. Artista cu care Dej ar fi dorit să se căsătorească, potrivit zvonurilor din acea vreme, îşi lăsase relaţia cu premierul pe planul al doilea, fiind mai puţin impresionată de manierele grosolane ale fostului proletar. Şi Ana Pauker s-ar fi numărat printre amantele lui Dej, înainte ca acesta să o cunoască pe Elvira, potrivit zvonurilor care circulau în acei ani.

Maşinile sale de lux aduse din Elveţia


Înclinaţiile liderului comunist pentru lux au făcut adesea subiectul bârfelor din vremea sa. Înainte de a se angaja în atelierele CFR, Dej fusese un umil ucenic de pantofar, însă două decenii mai târziu, odată ajuns la putere devenise în scurt timp faimos pentru standardul său de viaţă ridicat. Se îmbrăca la fel ca un „burghez”, purtând articole de vestimentaţie scumpe şi guler alb, create la casele de modă cele mai cunoscute din Bucureşti, Leonard şi Covalciuk, iar din meniul său preferat nu lipseau caviarul în cantităţi impresionante şi coniacul franţuzesc scump.

Dej îşi construise o vilă somptuoasă în Parcul „Gheorghe Gheorghiu Dej” de pe Şoseaua Kisselef, dar mai deţinea proprietăţi la fel de scumpe pe malul Lacului Snagov şi la Sinaia. Gheorghe Gheorghiu Dej deţinea o limuzină model ZIL 111, de 5.8 metri lungime, achiziţionată din URSS, însă din colecţia sa de maşini de lux nu lipseau automobilele americane. „Deţinea un Buick şi un Lincoln. Ambele maşini au fost aduse din Elveţia, ca multe alte automobile americane care circulau în România. Americanii vând aceste maşini unor companii din Elveţia, care le revând către Guvernul român, înainte ca ele să ruleze mai mult de 20.000 – 25.000 de kilometri”, arăta o notă informativă, din 1951, despre Dej.

Gheorghe Gheorghiu Dej, parior înrăit


Temperamentalul Gheorghe Gheorghiu Dej era un parior înrăit, deşi caziourile au fost interzise în primii ani de comunism.

Împreună cu Gheorghe Apostol (diplomat şi parlamentar comunist apropiat acestuia) şi cu alţi prieteni, Dej devenise un client fidel al cazionului fostului Club Roial Automobil Român, de pe Strada Ştirbei Vodă, oficial închis, dar disponibil pentru distracţia ştabilor comunişti. Jocurile de cărţi, ruletă şi diverse alte jocuri de noroc erau practicate cu ardoare aici.

„Înainte de a deveni premier, Gheorghe Gheorghiu Dej patrona câteva cluburi de noapte din Bucureşti, Casa Albă de pe Strada Dinicu Golescu fiind favorita sa, dar adesea era văzut şi la Mon Caprice şi la Mon Jardin, cluburile de noapte naţionalizate de pe Calea Dorobanţilor. Unul dintre localurile sale favorite era „Brotăceii”, un restaurant unde îi plăcea să petreacă până la ore târzii”, arăta o notă informativă, păstrată în arhivele Radio Europa Liberă. Adesea, însă, închiria peste noapte restaurantul Pescăruş din Bucureşti pentru a da petreceri pentru amantele sale.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum arăta vacanţa unor turişti americani în România din 1989: „Oamenii stau cu încăpăţânare la cozi. Locurile de muncă le sunt garantate fie că zâmbesc sau nu” 

Povestea primului cartier de blocuri din Hunedoara, spusă de spionii americani în anii '50: locuinţele construite în trei ani pentru 20.000 de muncitori

Gheorghe Gheorghiu-Dej, omul care a stalinizat România, în rapoartele SUA: „Idealistul abuziv, fanatic al sovieticilor”

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite