De ce sunt tăiaţi sute de arbori în cel mai exotic parc dendrologic al României

Tăierile a aproape 500 de copaci din Arboretumul Simeria au adus reclamaţii. Specialiştii spun ce va urma după acestea.

Parcul dendrologic din Simeria se întinde pe aproape 70 de hectare, pe Valea Mureşului. A fost înfiinţat în urmă cu aproape trei secole şi cuprinde cea mai vastă colecţie de arbori din ţară: peste 2.000 de specii. Pentru multe dintre ele, aduse de-a lungul timpului din locuri exotice ale planetei, Arboretumul este singurul loc din ţară unde pot fi întâlnite.

Circa 500 de copaci, de diferite dimensiuni, vor fi tăiaţi în această primăvară. Campania de tăiere a început de câteva zile şi a adus mai multe reclamaţii din partea vizitatorilor parcului. Specialiştii în silvicultură susţin că tăierile sunt necesare.

„Sunt tăieri accidentale. Acest lucru înseamnă că sunt extraşi cu precădere arborii uscaţi, putregăioşi şi cei care au fost doborâţi sau afectaţi de furtunile din toamna anului trecut. Atunci au fost foarte mulţi arbori dezrădăcinaţi sau care în cădere au rupt alţi arbori. Există un amenajament, un plan de management care prevăd execuţia acestor lucrări. De asemenea au fost extraşi arborii care reprezentau un pericol pentru vizitatori, cum au fost pinii uscaţi care erau aplecaţi peste stradă şi riscau să cadă peste firele electrice, maşini şi trecători, sau arbori şi crăci care au căzut peste aleile parcului”, a declarat Daniel Pitar, reprezentantul Arboretumului Simeria, administrat de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Silvicultură. Mulţi arbori marcaţi pentru a fi tăiaţi au ajuns la limita vârstei fiziologice şi s-au uscat, mai spune specialistul în silvicultură.

În ultimii zece ani, pânza freatică în arboretumul SImeria a scăzut cu un metru, iar la acest lucru au contribuit şi lucrările de exploatare a balastrului de pe râul Mureş, pe malul căruia se află parcul dendrologic. Asta înseamnă că unele specii de arbori se usucă mai timpuriu pentru că rămân fără apă. „Ei au rădăcinile până la o anumită adâncime, iar în momentul în care nu mai există apă la adâncimea respectivă, încep să se usuce, susţine cercetătorul. Campania de tăieri va fi urmată de plantări, circa 2.500 de puieţi fiind pregătiţi pentru a fi sădiţi în această primăvară.

Arboretumul din Simeria, martie 2018

Istoria Parcului Dendrologic
Parcul dendrologic din Simeria deţine cea mai valoroasă colecţie de plante lemnoase exotice din România, rezervaţia fiind unică în ţară, se arată în istoricul său. Arboretumul Simeria a fost creat la începutul secolului al XVIII-lea prin amenajarea zăvoaielor naturale din lunca Mureşului, în stil peisager. Primele specii exotice au fost introduse pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Într-o lucrare datând din 1763 (cel mai vechi document de atestare al parcului) se vorbeşte despre o alee plantată cu castani, iar după relatările unei lucrări din 1860, tot în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a fost introdus salcâmul, această fiind se pare cea mai veche experimentare a speciei în ţara noastră. În decursul istoriei, parcul a aparţinut succesiv familiilor nobiliare de origine maghiară (Gyulay, Kun, Fay şi Ocskay), şi s-a transmis pe linie feminină.

În perioada 1870 - 1880 au avut loc primele remedieri ale parcului şi conacului Bela Fay şi au fost aduse numeroase specii originare din Extremul Orient şi America de Nord. După 1918, Fay Bela s-a stabilit la Simeria, în familia lui intrând că ginere Ocskay Istvan, un artist de origine nobiliară, cu mult simţ artistic, care ameliorează parcul sub aspect peisagistic.

După naţionalizarea din 1949, parcul dendrologic a intrat în administrarea Ocolului Silvic Simeria, în 1952 acesta fiind declarat ocol silvic experimental. În 1954 a fost înfiinţată Staţiunea de Cercetări şi Experimentări Forestiere Simeria, care ulterior a preluat că bază materială Parcul Dendrologic. Măsura a avut ca scop protejarea zonei, care era vizată de tăierile de pădure efectuate de localnici.

La propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, parcul dendrologic este ocrotit de lege, primind atributul de "Monument al Naturii" - rezervaţie dendrologică. După 1990, timp de 15 ani, urmaşii famililor grofilor maghiari Fay şi Ocksay s-au judecat cu statul român pentru dreptul de proprietate asupra terenurilor şi fostului conac Bela Fay, din secolul al XIX-lea, confiscate de regimul comunist. În acest timp, din cauza litigiului, nu au putut fi realizate investiţii importante în amenajarea arboretumului. Magistraţii au decis în final că proprietar al parcului dendrologic este statul român.

Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO Cel mai exotic parc al Hunedoarei rămâne în posesia statului român. Povestea Arboretumului din Simeria

Parcul dendrologic din Simeria şi fostul conac boieresc Bela Fay, în prezent sediu al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), nu vor fi retrocedate moştenitorilor unei familii de nobili maghiari. Ele vor rămâne în patrimoniul statului român, au precizat administratorii arboretumului.

Arheologii din Sarmizegetusa Regia, după scandalul tăierilor de copaci: „Vestigiile sitului UNESCO nu au fost afectate”

Organizaţia de mediu care a reclamat modul în care au fost tăiaţi arborii seculari din Sarmizegetusa Regia este acuzată de dezinformare, de administratorii monumentului UNESCO. Arheologii susţin că niciun vestigiu nu a fost afectat de lucrările forestiere prin care au fost extraşi 80 de fagi.

Pădurea din Sarmizegetusa Regia poate dispărea în câţiva ani. 17 hectare de fagi sunt vizate: „Va fi ca acum 2.000 de ani”

Peste 100 de fagi care prezintă pericol pentru vestigiile dacice din Sarmizegetusa Regia şi pentru vizitatorii ei vor fi extraşi din sit, până în primăvara acestui an, însă autorităţile judeţului nu se opresc aici: intenţionează să taie pădurea întinsă pe mai mult de 17 hectare din zona I a sitului UNESCO.