Cum au votat hunedorenii: Iohannis a câştigat în majoritatea localităţilor, dar a fost învins la numărul total de voturi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Klaus Iohannis a obţinut peste 50 la sută din voturi în majoritatea localităţilor hunedorene. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Klaus Iohannis a obţinut peste 50 la sută din voturi în majoritatea localităţilor hunedorene. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Alegeri prezidenţiale 2014. În judeţul Hunedoara diferenţa între Klaus Iohannis şi Victor Ponta a fost de mai puţin de 2.000 de voturi, în favoarea candidatului PSD la funcţia de preşedinte al României. Totuşi, Klaus Iohannis a obţinut majoritatea în mai multe localităţi decât adversarul său politic.

Judeţul Hunedoara a rămas „roşu” pe harta politicii şi în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, însă diferenţa dintre Victor Ponta şi Klaus Iohannis a fost de mai puţin de 2.000 de voturi în favoarea candidatului partidelor de stânga.

Valea Jiului l-a preferat pe Victor Ponta şi a influenţat cel mai mult "culoarea electorală" a judeţului.  În zona oraşelor miniere, în doar o secţie din Câmpu lui Neag (Uricani), Iohannis a obţinut peste 50 la sută din voturi. În schimb, în Petrila, Lupeni şi Uricani, candidatul Partidului Social Democrat a avut în jur de 70 de procente, dintre voturile înregistrate în al doilea tur de scrutin.

Potrivit statisticilor realizate pe baza rezultatelor din turul doi al alegerilor, publicate de Biroul Electoral Central, Klaus Iohannis a fost preferat în cele mai multe dintre localităţile Hunedoarei.

Iohannis, preferat în majoritatea comunelor hunedorene

Candidatul ACL devenit preşedinte al României a fost câştigător în: Deva, Hunedoara, Orăştie, Haţeg, Călan, Geoagiu, Simeria, Baia de Criş, Balşa, Baru, Băniţa, Bătrâna, Beriu, Boşorod, Brănişca, Bretea Română, Bucureşci, Cârjiţi, Cerbăl, Certeju de Sus, Crişcior, Dobra, General Berthelot, Hărău, Ilia, Lăpugiu de Jos, Lunca Cernii de Jos, Luncoiu, Mărtineşti, Orăştioara de Sus, Peştişu Mic, Pui, Rapoltu Mare, Răchitova, Râu de Mori, Romos, Sarmizegetusa, Şoimuş, Teliucul Inferior, Tomeşti, Topliţa, Turdaş, Vaţa de jos, Veţel, Vorţa şi Zam.

image

Victor Ponta a căştigat majoritatea în Brad, Petroşani, Aninoasa, Lupeni, Uricani, Vulcan, Petrila şi în comunele Băcia, Băiţa, Blăjeni, Buceş, Bulzeşti, Bunila, Burjuc, Densuş, Ghelari, Gurasada, Lelese, Ribiţa, Sălaşu de Sus, Sântămăria Orlea şi Toteşti.

Pentru Victor Ponta au votat în turul doi al alegerilor prezidenţiale 123.790 de hunedoreni, iar pentru Klaus Iohannis 121.965 hunedoreni, diferenţa între candidaţi fiind de doar 1825 de voturi. Prezenţa la vot în judeţul Hunedoara a fost de 62,43 la sută.


Hunedoara a preferat "stânga" la toate alegerile prezidenţiale între 1989 şi 2009

În 1990, la primele alegeri prezidenţiale organizate după răsturnarea regimului comunist, în Hunedoara oamenii au votat masiv cu Ion Iliescu. Candidatul Frontului Salvării Naţionale a obţinut în judeţ 89,73 la sută din numărul de voturi, în timp ce Radu Câmpeanu (PNL) a obţinut 6,53 la sută din voturi, iar Ion Raţiu (PNŢ) a fost preferat de mai puţin de patru procente din numărul votanţilor. Rezultatele alegerilor din 1990 au clasat Hunedoara în topul judeţelor din Banat şi Ardeal în ce priveşte susţinerea acordată lui Ion Iliescu.

În mai 1990, când au fost organizate alegerile, judeţul era încă puternic industrializat, iar cea mai mare parte a localnicilor lucrau în marile combinate şi uzine dezvoltate în deceniile precedente şi în industria minieră. Comunitatea din Valea Jiului era percepută ca una dintre cele mai solide mase de sprijin pentru candidatul Ion Iliescu, fiind receptivă la promisiunile că zona va prospera datorită acestuia.

Iliescu, cel mai iubit de hunedoreni

Trendul favorabil lui Ion Iliescu şi PDSR s-a menţinut în Hunedoara şi la următoarele alegeri prezidenţiale, care au avut loc în toamna anului 1992. Iliescu a obţinut atunci peste 44 la sută din voturile exprimate de alegătorii hunedoreni în primul tur al alegerilor din 1992, în timp ce Emil Constantinescu (Convenţia Democrată Română) l-a urmat cu 25 la sută din voturi, iar Gheorghe Funar (Partidul Unităţii Naţionale Române) a înregistrat 18,2 procente.  În turul al doilea, cea mai mare parte a alegătorilor care l-au preferat pe naţionalistul Gheorghe Funar s-au reorientat, acordându-i sprijin lui Ion Iliescu. Acesta a primit aproape două treimi din voturile hunedorenilor. Comunitatea îşi arăta din nou loilaitatea pentru Ion Iliescu, chiar dacă în judeţele vecine Timiş şi Arad acesta pierduse majoritatea în favoarea lui Emil Constantinescu.

Judeţ favorabil lui Ion Iliescu şi în 1996

Primul tur al alegerilor prezidenţiale din 1996 i-a adus lui Ion Iliescu (FSN) o treime din numărul de voturi înregistrate în judeţul Hunedoara. Contracandidatul său Emil Constantinescu a înregistrat o scădere la 23,5 la sută din voturi faţă de alegerile din 1992, când obţinuse cu două procente mai mult. Petre Roman (Uniunea Social Democrată) a avut un scor electoral de 22,6 procente, iar Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare) a obţinut peste şase procente.

La fel ca în alegerile prezidenţiale din 1990 şi 1992, Hunedoara se menţinea în topul judeţelor din Ardeal şi Banat în ce priveşte apropierea faţă de Ion Iliescu. De asemenea, discursurile naţionaliste ale lui Vadim Tudor au atras un procent dublu de votanţi faţă de judeţele vecine Arad, Timiş, Alba sau Caraş Severin. Candidatul PRM a avut succes mai ales în Valea Jiului şi în zona Bradului – ţara moţilor lui Avram Iancu.

În al doilea tur de scrutin, hunedorenii au rămas consecvenţi preferinţei pentru Ion Iliescu, Hunedoara fiind în 1996 singurul judeţ din Transilvania unde acesta a obţinut peste jumătate din voturi, în comparaţie cu Emil Constantinescu.

Vadim Tudor, mai votat decât Iliescu în 2000

Alegerile prezidenţiale din noiembrie - decembrie 2000 l-au avut în prim-plan, în judeţul Hunedoara, pe Corneliu Vadim Tudor. A fost pentru prima dată când un candidat la funcţia de preşedinte al României reuşea în primul tur de scrutin să îl surclaseze pe Ion Iliescu. Corneliu Vadim Tudor a fost votat de 35,8 la sută dintre alegătorii hunedoreni, în timp ce Ion Iliescu a obţinut 34,5 la sută din voturi. Pentru Ion Iliescu voturile au fost suficiente pentru a pune Hunedoara din nou în topul judeţelor din Transilvania, în ce priveşte numărul simpatizanţilor săi.

În acelaşi prim tur de scrutin Theodor Stolojan (Partidul Naţional Liberal) era votat de 12,9 la sută dintre elegătorii hunedoreni, iar Mugur Isărescu primea 6,2 la sută din voturi. În turul decisiv al alegerilor prezidenţiale din anul 2000, Iliescu l-a surclasat pe Vadim Tudor, cu un scor de aproape 60 de procente.

Comunitatea din judeţ se resimţea în acei ani după disponibilizările masive din industrie şi minerit, care au făcut ca zeci de mii de oameni să îşi piardă locurile de muncă şi să plece spre zonele natale din Moldova, de unde au fost aduşi pentru a munci în judeţ. Valea Jiului, aflată în declin demografic accentuat din această cauză, a rămas totuşi o forţă electorală pentru candidaţii partidelor de stânga.

Urmaşii lui Iliescu s-au impus în 2004 şi 2009

Hunedoara a rămas un judeţ ataşat stângii şi la alegerile prezidenţiale din anul 2004, când în ambele tururi de scrutin, Adrian Năstase (Uniunea Naţională PSD+PUR) a obţinut mai multe voturi decât principalul său contracandidat, Traian Băsescu (Alianţa Dreptate şi Adevăr, formată din PNL, PD şi UDMR).

În municipiul Deva, Traian Băsescu a câştigat majoritatea voturilor, la fel ca în marile oraşe din Transilvania, însă populaţia Văii Jiului a rămas consecventă. În primul tur de scrutin Adrian Năstase a fost votat de circa 40 la sută dintre alegătorii din judeţul Hunedoara, obţinând un scor dublu faţă de Traian Băsescu. Şi-a păstrat avansul de 20 de procente şi în cel de-al doilea tur de scrutin.

La alegerile din 2009, cei mai mulţi dintre alegătorii hunedoreni l-au preferat în primul tur de scrutin pe Mircea Geoană (PSD). Candidatul Partidului Social Democrat a obţinut peste 75.000 de voturi în judeţ, în timp ce Traian Băsescu (PD-L) a fost votat de 56.000 de alegători din Hunedoara, iar Crin Antonescu (PNL) de 54.000 de oameni. În turul decisiv, diferenţa dintre Traian Băsescu şi Mircea Geoană a fost în de aproape 20 de procente. Alegătorii din judeţul Hunedoara i-au adus lui Mircea Geoană peste 140.000 de voturi, faţă de 95.000 de voturi cât a obţinut actualul preşedinte al României.
 


Vă recomandăm şi:

Rezultate alegeri prezidenţiale 2014. Valea Jiului rămâne roşie. Ponta obţine victorii pe linie în oraşele miniere

Alegeri prezidenţiale 2014 Hunedoara. Victor Ponta s-a impus categoric în Valea Jiului, în faţa lui Klaus Iohannis, potrivit rezultatelor numărătorii paralele a voturilor din secţii, publicate de Alianţa Creştin Liberală. În unele oraşe, candidatul PSD a obţinut aproape 70 la sută din voturi.

Rezultate alegeri prezidenţiale 2014. Valea Jiului rămâne roşie. Ponta obţine victorii pe linie în oraşele miniere

Alegeri prezidenţiale 2014 Hunedoara. Victor Ponta s-a impus categoric în Valea Jiului, în faţa lui Klaus Iohannis, potrivit rezultatelor numărătorii paralele a voturilor din secţii, publicate de Alianţa Creştin Liberală. În unele oraşe, candidatul PSD a obţinut aproape 70 la sută din voturi.

Rezultate alegeri prezidenţiale 2014. În municipiul Hunedoara Iohannis a câştigat, potrivit numărătorii ACL

Alegeri prezidenţiale 2014 Hunedoara. Primele rezultate neoficiale ale alegerilor prezidenţiale îl dau ca învingător, în municipiul Hunedoara, pe Klaus Iohannis, după ce la primul tur de scrutin candidatul ACL s-a aflat pe locul doi în preferinţele localnicilor. Rezultatele sunt publicate în urma unei numărători paralele a voturilor, organizate de ACL.

Rezultate alegeri prezidenţiale 2014. În Deva, Iohannis l-a învins pe Ponta

Alegeri prezidenţiale 2014 Hunedoara. În Deva, primele rezultate neoficiale ale alegerilor prezidenţiale îl dau ca învingător detaşat pe Klaus Iohannis, după numărătoarea paralelă a voturilor, realizată de reprezentanţii Alianţei Creştin Democrate.


 

Hunedoara



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite