Cum va fi „modernizată” Ulpia Traiana Sarmizegetusa: poartă monumentală nouă, cafenele şi săli de conferinţe la intrarea în situl fostului oraş antic

Cum va fi „modernizată” Ulpia Traiana Sarmizegetusa: poartă monumentală nouă, cafenele şi săli de conferinţe la intrarea în situl fostului oraş antic

Arhitectul Vlad Borca şi Liliana Ţolaş la prezentarea proiectului. FOTO: MCDR.

Parcarea de la intrarea în Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regia va fi transformată într-un spaţiu modern, iar accesul în situl antic va fi realizat printr-o poartă monumentală, pe care autorităţile judeţene şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane plănuiesc să o construiască. Proiectul a demarat, iar în prezent au loc lucrări de cercetare arheologică în zonă.

Ştiri pe aceeaşi temă

O investiţie pregătită încă din anul 2011 de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva a demarat la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Proiectul prevede amenajarea unei intrări moderne şi a unei porţi monumentale, precum şi a unor spaţii ce vor fi folosite ca săli de conferinţe, cafenele, case de bilete şi buticuri de suveniruri. Reprezentanţii Muzeului susţin că investiţia care a demarat luni, prin cercetarea arheologică, este benefică pentru judeţul Hunedoara şi că va schimba în bine aspectul zonei de la intrarea în Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ocupată în prezent de o parcare şi câteva magazine şi terase.

O clădire nouă va fi construită în faţa Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în locul parcării. Zona va fi modernizată, iar turiştii vor intra în sit printr-o poartă monumentală. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a anunţat, luni, demararea proiectului de constuire a porţii monumentale şi a intrării în Ulpia Traiana Sarmizegetusa, finanţat de Consiliul Judeţean Hunedoara. Investiţia a fost estimată iniţial la 3,5 milioane de lei, însă preţul estmativ va scădea, susţineau recent reprezentanţii Muzeului. Costul Serviciilor necesare de proiectare al construcţiei, potrivit contractului scos la licitaţie publică, a pornit de la 167.500 de lei.

Aprobată de minister

Noua clădire ar urma să găzduiască şi spaţii ce vor putea fi închiriate de către comercianţi.

„Acest proiect a fost realizat la faza de studiu de fezabilitate. El a obţinut avizul Ministerului Culturii, dar după ce se va realiza săpătura arheologică, soluţia tehnică va suferi modificări. Elementele cu valoare istorică vor fi incluse într-un mod armonios în clădirea nouă, pentru a împăca pe toată lumea şi pentru a obţine un produs de calitate. Clădirea este structurată pe trei niveluri, dintre care nivelul solului ocupă 80 la sută din suprafaţa ei. El va adăposti o curte interioară deschisă, unde se vor putea desfăşura conferinţe în aer liber, expoziţii, proiecţii video. De asemenea, la nivelul solului va mai fi cafenea, grupuri sanitare, o sală de conferinţe şi un depozit de mobilier”, a precizat arhitectul Vlad Borca, implicat în proiect.

Liliana Ţolaş, managerul Muzeului Civilizaţiei Dacie şi Romane din Deva a declarat că proiectul reprezintă prima investiţie de asemenea anvergură a Consiliului Judeţean Hunedoara.

Ea a explicat că în anul 2011, s-a primit terenul de la Primăria comunei Sarmizegetusa, respectiv o suprafaţă de 750 de metri pătraţi, iar în anul 2015 Muzeul a primit banii de la Consiliul Judeţean Hunedoara pentru a achiziţiona stduiul de fezabilitate, avizat ulterior de comisiile Ministerului Culturii. Recent Consiliul Judeţean Hunedoara a oferit banii necesari pentru achiziţionarea proiectului tehnic al acestei investiţii.

„Este un proiect extrem de greu, care va naşte foarte multe dispute în spaţiul public, dar îi rog pe oameni să priveasă în acest moment parcarea de intrare în acest sit de importanţă naţională, să vadă modul în care am fost obligaţi cu toţii ani de zile să primim vizitatorii şi să tragă concluziile necesare, dacă într-adevăr acest proiect trebuie dus până la final. Clădirea pe care o vedeţi aici nu face decât să demonstreze că acest sit care face parte dintr-o rută culturală europeană este în stare să îşi primească vizitatorii aşa cum se cuvine, într-o clădire modernă, dar în acelaşi timp să nu ia din imaginea şi din valoarea acestei aşezări romane şi a acestui sit arheologic, a declarat Liliana Ţolaş, managerul MCDR

Arheologii Ovidiu Ţentea şi Gică Băeştean susţin că proiectul este unul important şi îndrăzneţ, Ovidiu Ţentea afirmând că va oferi o coerenţă intrării în Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Povestea oraşului antic

Fostul oraş din Antichitate datează de aproape două mii de ani, iar potrivit arheologilor, doar cinci la sută din suprafaţa sa a fost cercetată în detaliu. De-alungul timpului, localnicii au folosit pietrele care compuneau vechile clădiri ale Ulpiei Traiana Sarmizegetusa ca materiale de construcţii, iar în prezent ruinele antice se întrepătrund cu terenurile agricole, casele şi drumurile comunei Sarmizegetusa.

Puţine indicatoare oferă informaţii turiştilor despre sit, iar în lipsa unui traseu prestabilit, cei mai mulţi dintre vizitatori rătăceasc liberi printre ruine, călcând peste monumente şi ziduri vechi. Iar în lipsa informaţiilor, mulţi turişti confundă încă Ulpia Traiana Sarmizegetusa cu fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia, aflată în Munţii Orăştiei, la circa 40 de kilometri distanţă.

Sarmizegetusa din vremea lui Traian
Fostul oraş antic înfiinţat în vremea împăratului roman Traian oferă informaţii la fel de preţioase pentru istoria poporului român ca ruinele de la Sarmizegetusa Regia. Potrivit arheologilor, Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost construită în vremea împăratului Traian, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii estimează că aici locuiau până la 30.000 de oameni.

„În antichitate zidurile oraşului aveau o lungime de 500 x 600 metri şi închideau în interior o suprafaţă de aproximativ 33 de hectare. Pe o suprafaţă de 60 - 80 hectare, în afara zidurilor de incintă ale oraşului, romanii au construit numeroase monumente publice, case particulare, morminte, etc.”, informează arheologii de la Secţia Muzeală Sarmizegetusa, din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Printre cele mai spectaculoase construcţii din incinta oraşului antic se află amfiteatrul în tribunele căruia încăpeau peste 5.000 de oameni, susţin istoricii. Oraşul antic era străbătut de un drum imperial care venea de la Drobeta, iar în ruta sa intrau Tibiscum şi Sarmizegetusa, Apulum, Potaissa (Turda), Napoca (Cluj) şi Porolissum (Moigrad), cel mai nordic punct al provinciei. Declinul Sarmizegetusei romane a avut loc la mijlocul secolului al treilea. Pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi.

 

 

„Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care, în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia, informează reprezentanţii secţiei muzeale a sitului.


Vă recomandăm şi:

Cinci locuri de vis din Hunedoara, care au transformat judeţul într-o destinaţie de top. Recordurile Castelului Corvinilor şi ale Mănăstirii Prislop

Peste 10.000 de oameni au vizitat Castelul Corvinilor din Hunedoara de la începutul anului 2016. Administratorii monumentului istoric estimează că în acest an la castel vor ajunge peste 330.000 de turişti, mai mulţi în anul precedent. Hunedoara oferă turiştilor mai multe atracţii turistice de top. Cinci monumente istorice au făcut din judeţul Hunedoara una dintre principalele zone cu atracţii turistice din România.

Traian, împăratul roman care a supus Dacia. 10 lucruri puţin ştiute despre el. Cum au ajuns capul şi comorile regelui Decebal în mâinile sale

Traianus Ulpius Marcus (53 - 117) a fost unul dintre cei mai de seamă împăraţi ai Imperiului Roman, iar renumele său este datorat şi cuceririi teritoriilor Daciei. În istoria poporului român, împăratul Traian şi-a cucerit un loc de cinste, iar urmele realizărilor sale se văd încă pe teritoriul României. O serie de lucruri despre viaţa împăratului Traian au rămas însă mai puţin cunoscute publicului larg.

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol

Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.

Secretele ofrandelor din aur descoperite în termele de la Germisara: comorile cu care dacii şi romanii îşi răsplăteau zeii

Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.

Secretul fabuloasei comori din Peştera Cioclovina: cum au fost găsite mii de podoabe vechi de peste trei milenii în măruntaiele pământului

Un tezaur impresionant de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, potrivit arheologilor, a fost descoperit în urmă cu patru decenii în Peştera Cioclovina. Mii de obiecte de chihlimbar, sticlă şi faianţă compun una dintre marile comori arheologice ale României. Povestea descoperirii a fost relatată în detaliu de speologul care s-a aventurat în labirinturile subterane.

Monede antice valoroase ridicate de procurori: un stater Lysimach de aur a fost recuperat din Olanda

Mai multe obiecte antice au fost ridicate de procurorii care invstighează traficul de comori sustrase din zona Sarmizegetusei Regia, în urma unor percheziţii efetcuate la două galerii de artă din Bucureşti şi la domiciliile unor colecţionari. De asemenea, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat şi o monedă Lysimach, extrem de valoroasă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: